Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 26 aprilie 1920 a fost promulgată Legea de înfiinţare a Institutului de Speologie al Universităţii din Cluj, prima entitate din lume destinată cercetării peşterilor. Institutul îşi datorează existenţa iniţiativei marelui savant Emil Racoviţă (1868-1947), biolog, explorator polar şi fondatorul biospeologiei - notează site-ul Institutului de Speologie ''Emil Racoviţă'' (ISER) - www.iser.ro.

Legea ''învestită cu sigiliul Statului şi publicată prin Monitorul Oficial, dat la Bucureşti, la 26 aprilie 1920'', prevedea înfiinţarea Institutului de Speologie al Universităţii din Cluj, la 1 mai 1920.

''Organizându-se Universitatea română din Cluj, Consiliul dirigent a avut în vedere nu numai de a corespunde nevoilor actuale ale învăţământului, ci de a crea totodată şi un însemnat centru cultural european; un centru care să atragă pe oamenii de ştiinţă din toată lumea şi care să poată lua parte la lucrările ştiinţifice mondiale. (...) Una dintre aceste ramure de activitate ştiinţifică mondială este ''Speologia'', adecă ştiinţa care se ocupă cu studiul vieţii şi condiţiilor în care se manifestă ea în domeniul subteran, în capul căreia stă astăzi un învăţat român, D. Dr. Em. Racoviţă, până acum ataşat Sorbonei în calitate de sub-director al staţiunii bio-oceanografice dela Banyuls-sur-Mer. Prin studiile şi cercetările sale asupra faunei, florei şi condiţiunilor de vieaţă din grotele subterane, D. Dr. Em. Racoviţă a ajuns a crea o ramură de ştiinţă cu totul nouă, menită a aduce cele mai mari servicii cercetărilor biologice'' - evidenţia Expunerea de motive din ''Proiecul de lege prezentat la Senat în sesiunea ordinară 1919-1920''.

Dr. Emil Racoviţă era sprijinit în cercetările sale de un număr mare de colaboratori, din toate colţurile lumii. Tot materialul adunat de aceştia era colectat în laboratorul savantului, care dispunea de o colecţie de peste 20.000 exemplare, iar studiile realizate apăreau în revista ''Biospeologica'', publicată sub direcţia sa la Paris, ca anexă a celei mai cunoscute reviste zoologice franceze de la acea vreme - ''Archives de zoologie experimentale''.

''Astfel centrul mondial al cercetărilor speologice este astăzi laboratorul D-lui Racoviţă, pe care D-sa îl va muta de acum înainte, împreună cu colecţii, bibliotecă, reviste etc. la noul său Institut de la Universitatea din Cluj. Clujul fiind situat în mijlocul unei regiuni muntoase, foarte bogată în grote încă neexplorate, este aşa dar totodată indicat şi dela natură pentru a fi sediul unui asemenea Institut de importanţă mondială şi centrul directiv al unor cercetări menite a aduce atât de mari servicii ştiinţei universale'', aminteşte documentul citat.

În Primul raport al direcţiunii instituţiei pentru perioada 1920-1924, publicat la http://emil-racovita.speosub.ro, Emil Racoviţă relata: ''M-am lovit chiar de la început de tot soiul de dificultăţi în încercarea de a realiza prevederile legii de creare a Institutului, iar dacă am ajuns totuşi la un rezultat parţial în 1920, aceasta se datorează intervenţiei personale a domnului ministru de finanţe din acea vreme, Titulescu. (...) În pofida unor numeroase şi personale prejudicii materiale, nu m-am putut instala la Cluj, împreună cu colaboratorul meu Jeannel, decât în septembrie 1920. Aşadar, de atunci începe perioada de organizare propriu-zisă a Institutului. (...) Dezordinea generală din anii de după război, vizibilă mai ales în Europa orientală, a făcut precare transporturile de material şi funcţionarea poştei. (...) Universitatea însăşi se afla în fază de organizare şi diversele ei servicii treceau printr-o perioadă de experimentare şi de desăvârşire la care a trebuit să iau parte. În 1922, colegii mi-au făcut onoarea de a mă desemna reprezentantul lor în Senat, dar chiar şi numai prin acest simplu fapt mi-au impus o sarcină absorbantă. În consecinţă, a trebuit ca organizarea generală a Universităţii şi organizarea specială a Institutului de Speologie să fie înfăptuite în acelaşi timp iar interesele celor două instituţii apărate, apărare adesea anevoioasă şi nu întotdeauna încununată de succes''.

Alături de Emil Racoviţă, în institutul din Cluj şi-au desfăşurat activitatea doi eminenţi biologi: francezul Rene Jeannel, entomolog şi biogeograf, şi elveţianul Pierre-Alfred Chappuis, specialist în fauna acvatică subterană.

În 1956, institutul a fost reorganizat sub conducerea profesorului Constantin Motaş (1891-1980), în noua sa structură având sediul central la Bucureşti şi o secţie la Cluj, iar patru ani mai târziu, a trecut sub egida Academiei Române, sub conducerea profesorilor Traian Orghidan şi Margareta Dumitrescu, primind numele de Institutul de Speologie "Emil Racoviţă".

 


Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorica AGERPRES



În deceniile următoare, programului biospeologic pe care Emil Racoviţă îl concepuse cu scopul de a ajunge la o reconstituire cât mai fidelă a istoriei naturale a domeniului subteran, i s-au adăugat studii din sfera speologiei fizice şi paleontologiei. În domeniul cercetării, ISER se ocupă de inventarul peşterilor româneşti.

În domeniul educaţiei, Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" oferă, în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi cu alte structuri ale Academiei Române, programe de Master şi Doctorat în geologie carstică, biospeologie, precum şi în conservarea şi protecţia mediului.

În prezent, Institutul cuprinde cinci compartimente cu direcţii şi programe specifice de cercetare: Biospeologie şi Edafobiologia Carstului; Geospeologie şi Paleontologie; Carstonomie, Cadastrul şi Protecţia Carstului; Hidrogeochimie; Compartimentul Cluj - Napoca, conform informaţiilor prezentate pe www.iser.ro.

Evenimentul organizat de ISER cu ocazia Centenarului Institutului de Speologie şi pentru omagierea moştenirii lăsate de Emil Racoviţă, intitulat ERIS 100 Karst Science Forum, programat la 24-27 iunie 2020, a fost amânat pentru anul 2021. În cadrul forumului vor fi abordate şi perspectivele interdisciplinare asupra Ştiinţelor Vieţii şi Pământului pentru următorii 100 de ani, anunţă sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.