COD PORTOCALIU: 06-06-2025 ora 10 Intre 6 iunie, ora 12 – 6 iunie, ora 23 Fenomene vizate: se va semnala 6 iunie, ora 12 – 6 iunie, ora 23Fenomene vizate COD GALBEN: 06-06-2025 ora 10 Intre 6 iunie, ora 12 – 6 iunie, ora 21Fenomene vizate se va semnala 6 iunie, ora 12 – 6 iunie, ora 21Fenomene vizate COD GALBEN: 06-06-2025 ora 10 Intre 7 și 8 iunie, intervalul orar 12 – 21Fenomene vizate se va semnala 7 și 8 iunie, intervalul orar 12 – 21Fenomene vizate COD PORTOCALIU: 06-06-2025 ora 16 Intre 16:40 si 17:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie, grindină de dimensiuni mici și medii. in Județul Caraş-Severin; COD GALBEN: 06-06-2025 ora 16 Intre 16:40 si 17:40 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Sălaj; COD PORTOCALIU: 06-06-2025 ora 16 Intre 16:30 si 17:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie, grindină de medii dimensiuni. in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 06-06-2025 ora 16 Intre 16:25 si 18:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula local 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Mureş; COD PORTOCALIU: 06-06-2025 ora 16 Intre 16:15 si 17:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie, grindină de medii dimensiuni. in Județul Argeş, Județul Dâmboviţa;
Ploieşti, 15 dec /Agerpres/- Cinci dintre cele zece rafinării care funcţionau în România la Revoluţie sunt situate în judeţul Prahova, patru în imediata vecinătate a municipiului Ploieşti, iar o alta în municipiul Câmpina, activitatea acestora desfăşurându-se cu afectarea factorilor de mediu a căror protecţie a fost reglementată începând cu anul 1995.
Potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Prahova, de la momentul apariţiei primelor reglementări în domeniu şi până în prezent se poate observa o îmbunătăţire a calităţii tuturor factorilor de mediu, respectiv aer, apă, sol şi subsol, autorităţile subliniind însă că cetăţenii sesizează în continuare disconfortul creat de mirosurile specifice activităţilor de prelucrare a produselor petroliere.
În context, autorităţile arată şi faptul că au cerut suplimentarea indicatorilor din staţiile automate de monitorizare a aerului cu indicatorul benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice din aerul înconjurător.
În anul 1995, când a fost emisă Legea protecţiei mediului nr. 137, prima care a prevăzut obligativitatea autorizării din punctul de vedere al protecţiei mediului, în judeţul Prahova erau în funcţiune cinci rafinării, respectiv două mari (Petrobrazi şi Petrotel) şi trei mici (rafinăria Vega, rafinăria Astra Română şi rafinăria Steaua Română), primele patru fiind situate în imediata vecinătate a municipiului Ploieşti, iar cea de-a cincea în municipiul Câmpina.
Aceste rafinării au fost puse în funcţiune la sfârşitul secolului XIX (Steaua Română Câmpina - 1895) şi începutul secolului XX (Petrotel - 1904, rafinăria Vega - 1905, rafinăria Astra Română - 1911), cea mai nouă fiind rafinăria Petrobrazi - 1934.
APM notează că, în acea perioadă, rafinăriile se situau în afara oraşelor, dar, odată cu creşterea şi diversificarea capacităţilor de producţie, s-a ajuns la o extindere a zonelor locuite, populaţia fiind atrasă de oportunităţile financiare create de rafinării.
În prezent, trei dintre aceste unităţi de procesare a ţiţeiului mai funcţionează, fiind vorba despre Petrobrazi Ploieşti (aparţinând OMV Petrom), Petrotel Ploieşti (deţinută de Lukoil) şi Vega Ploieşti (Rompetrol).
Potrivit sursei citate, APM Prahova monitorizează calitatea aerului cu şase staţii automate, dintre care patru sunt situate în municipiul Ploieşti, una în comuna Brazi, iar o alta în comuna Blejoi. Acestea monitorizează influenţa tuturor activităţilor economice, a traficului şi a activităţii rezidenţiale asupra calităţii aerului.
În ceea ce priveşte indicatorul benzen, autorităţile spun că 90% din cantitatea de benzen din aerul ambiental provine din traficul rutier, iar restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia, activităţi care se regăsesc la toate rafinăriile din municipiul Ploieşti.
"Urmare a impunerii unor măsuri restrictive prin actele de reglementare (autorizaţiile integrate de mediu), prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în activităţile de rafinare ţiţei, concentraţia indicatorului benzen pe o perioadă de 5 ani (2010-2015- n.r.) a scăzut de aproximativ 2 ori", arată APM.
Totodată, APM Prahova a cerut, anul acesta, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), ca şi indicatorul benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice, să fie monitorizat.
"În conformitate cu art. 50 al legii 104/2011, APM Prahova a solicitat MMAP suplimentarea indicatorilor din staţiile automate cu indicatorul benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice din aerul înconjurător a cărui valoare nu trebuie să depăşească valoarea ţintă de 1nanog/mc", arată sursa citată.
De asemenea, date fiind repetatele sesizări ale populaţiei privind disconfortul creat de mirosuri, APM Prahova a solicitat fonduri în vederea reparării echipamentelor de măsurare a oxizilor de sulf, hidrogenului sulfurat şi BTEX (benzen, toluen, etilbenzen, xilen) din autolaboratorul din dotare, iar în perioada 15 decembrie 2016-15 ianuarie 2017 autolaboratorul va monitoriza indicatorii menţionaţi în zona de nord a oraşului Ploieşti, mai informează sursa citată.
Referitor la poluarea apelor subterane cu produse petroliere, APM Prahova arată că poluarea cu produse petroliere a pânzei freatice din partea de sud şi sud-est a municipiului Ploieşti cuprinde zonele Brazi, Bărcăneşti, Berceni, Râfov, Pucheni şi Tinosu.
"Este o poluare istorică, datorată unor catastrofe anterioare (cutremure şi bombardamente), precum şi instalaţiilor de prelucrare şi transport al produselor petroliere brute şi rafinate aparţinând rafinăriilor Petrobrazi, Petrotel-Lukoil, Astra, Vega, precum şi transportatorilor de ţiţei şi de produse finite SC Conpet SA şi SC Petrotans SA", se precizează în documentul APM.
Conform acestuia, în cadrul unui proiect PHARE, a fost realizată o reţea de monitorizare regională care a permis evaluarea contaminării cu produs petrolier în zona de sud şi sud-est a municipiului Ploieşti.
Reţeaua de monitorizare realizată în cadrul acestui proiect a cuprins 250 de foraje de observaţie în zonele Bărcăneşti, Berceni, Râfov, Pucheni, Tinosu şi Brazi, APM Prahova monitorizând, în intervalul de timp 2003-2006, calitatea apelor subterane din aceste foraje din punctul de vedere al conţinutului de hidrocarburi totale şi de benzen, toluen, etilbenzen, xilen (BTEX).
"În ceea ce priveşte conţinutul în hidrocarburi totale ( C10 - C40 ), în toate zonele studiate se observă scăderi considerabile ale concentraţiilor în 2006 faţă de 2003", se precizează în documentul citat.
De asemenea, pe raza judeţului mai există încă o serie de bataluri cu reduuri petroliere care încă nu au fost ecologizate.
"În trecut, rafinăriile depozitau reziduurile petroliere şi nămolurile rezultate de la staţiile de epurare în bataluri care ocupau suprafeţe mari de teren şi prezentau risc pentru factorii de mediu (apă, aer, sol, subsol). Prin planurile de acţiune, parte a autorizaţiilor integrate de mediu, au fost stabilite măsuri de ecologizare a batalurilor", precizează autorităţile.
Conform acestora, în unele cazuri măsurile au fost îndeplinite, însă mai există încă unele bataluri neecologizate.
La acest capitol, APM menţionează că batalurile rafinăriei Steaua Română Câmpina sunt depozite istorice, amplasate în afara societăţii, în intravilanul oraşului Câmpina.
"Batalul de gudroane acide 'Turnătorie', în suprafaţă de 3,3 ha, este construit în anul 1920, fiind vechi batal de depozitare a reziduurilor rezultate în urma exploatării zăcămintelor de ţiţei; a fost sistată depozitarea reziduurilor în anul 1965. Batalul de gudroane acide Bucea în suprafaţă de 6 ha este construit în anul 1960 şi este compus din 15 bataluri mai mici proiectate pentru a depozita reziduuri rezultate din extracţia ţiţeiului. Ulterior au fost depuse aici şi reziduuri de la procesul de rafinare. Conţinutul deşeului depozitat este acid sulfuric şi produs petrolier. Până în prezent, rafinăria nu a decontaminat aceste bataluri", spun autorităţile de mediu.
Totodată, batalul rafinăriei Astra Română aflat în extravilanul comunei Bărcăneşti, lângă Ploieşti Triaj, este construit în anul 1976 şi a fost folosit pentru depozitarea deşeurilor industriale (gudroane acide).
"În anul 1990 a fost mărită capacitatea batalului, iar în anul 2005 a fost sistată depozitarea reziduurilor în acesta. Până în prezent, rafinăria nu a decontaminat batalul, aceasta având obligaţii de mediu la încetarea activităţii", explică APM.
În privinţa Rafinăriei Vega, se precizează că batalul de gudroane acide este construit după anul 1970 şi se află amplasat în incinta rafinăriei, la limita intravilanului municipiului Ploieşti. Acesta are o suprafaţă de 10,5 ha şi este alcătuit din mai multe celule de depozitare a produsului petrolier, în anul 2006 fiind sistată depozitarea în acest batal.
"În prezent, rafinăria Rompetrol nu a ecologizat batalul, având măsuri de conformare în autorizaţia integrată de mediu. În prezent, reziduurile rezultate din procesele de producţie a rafinăriilor sunt depozitate doar temporar, în vederea valorificării, fără a se acumula stocuri", menţionează APM Prahova.
În context, autorităţile de mediu din Prahova concluzionează că în privinţa calităţii tuturor factorilor de mediu se constată îmbunătăţiri, precizând, totodată, că în continuare cetăţenii fac sesizări cu privire la disconfortul olfactiv creat de activităţile de prelucrare a produselor petroliere.
"Urmare celor de mai sus, se poate observa îmbunătăţirea calităţii tuturor factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol). Cu toate acestea, se înregistrează, din partea cetăţenilor, sesizări privind disconfortul creat de mirosuri specifice activităţilor de prelucrare produse petroliere. APM Prahova monitorizează calitatea aerului prin cele 6 staţii menţionate anterior, cu ajutorul echipamentelor mobile, conform unui Plan de monitorizare suplimentar şi orice variaţie crescătoare a indicatorilor măsuraţi este transmisă Gărzii de Mediu - Comisariatul Judeţean Prahova, pentru verificare şi control", se mai spune în documentul transmis de APMP Prahova la solicitarea AGERPRES.AGERPRES/(AS - autor: Anamaria Toma, editor: Nicoleta Gherasi)
Potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Prahova, de la momentul apariţiei primelor reglementări în domeniu şi până în prezent se poate observa o îmbunătăţire a calităţii tuturor factorilor de mediu, respectiv aer, apă, sol şi subsol, autorităţile subliniind însă că cetăţenii sesizează în continuare disconfortul creat de mirosurile specifice activităţilor de prelucrare a produselor petroliere.
În context, autorităţile arată şi faptul că au cerut suplimentarea indicatorilor din staţiile automate de monitorizare a aerului cu indicatorul benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice din aerul înconjurător.
În anul 1995, când a fost emisă Legea protecţiei mediului nr. 137, prima care a prevăzut obligativitatea autorizării din punctul de vedere al protecţiei mediului, în judeţul Prahova erau în funcţiune cinci rafinării, respectiv două mari (Petrobrazi şi Petrotel) şi trei mici (rafinăria Vega, rafinăria Astra Română şi rafinăria Steaua Română), primele patru fiind situate în imediata vecinătate a municipiului Ploieşti, iar cea de-a cincea în municipiul Câmpina.
Aceste rafinării au fost puse în funcţiune la sfârşitul secolului XIX (Steaua Română Câmpina - 1895) şi începutul secolului XX (Petrotel - 1904, rafinăria Vega - 1905, rafinăria Astra Română - 1911), cea mai nouă fiind rafinăria Petrobrazi - 1934.
APM notează că, în acea perioadă, rafinăriile se situau în afara oraşelor, dar, odată cu creşterea şi diversificarea capacităţilor de producţie, s-a ajuns la o extindere a zonelor locuite, populaţia fiind atrasă de oportunităţile financiare create de rafinării.
În prezent, trei dintre aceste unităţi de procesare a ţiţeiului mai funcţionează, fiind vorba despre Petrobrazi Ploieşti (aparţinând OMV Petrom), Petrotel Ploieşti (deţinută de Lukoil) şi Vega Ploieşti (Rompetrol).
Potrivit sursei citate, APM Prahova monitorizează calitatea aerului cu şase staţii automate, dintre care patru sunt situate în municipiul Ploieşti, una în comuna Brazi, iar o alta în comuna Blejoi. Acestea monitorizează influenţa tuturor activităţilor economice, a traficului şi a activităţii rezidenţiale asupra calităţii aerului.
În ceea ce priveşte indicatorul benzen, autorităţile spun că 90% din cantitatea de benzen din aerul ambiental provine din traficul rutier, iar restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia, activităţi care se regăsesc la toate rafinăriile din municipiul Ploieşti.
"Urmare a impunerii unor măsuri restrictive prin actele de reglementare (autorizaţiile integrate de mediu), prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în activităţile de rafinare ţiţei, concentraţia indicatorului benzen pe o perioadă de 5 ani (2010-2015- n.r.) a scăzut de aproximativ 2 ori", arată APM.
Totodată, APM Prahova a cerut, anul acesta, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), ca şi indicatorul benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice, să fie monitorizat.
"În conformitate cu art. 50 al legii 104/2011, APM Prahova a solicitat MMAP suplimentarea indicatorilor din staţiile automate cu indicatorul benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice din aerul înconjurător a cărui valoare nu trebuie să depăşească valoarea ţintă de 1nanog/mc", arată sursa citată.
De asemenea, date fiind repetatele sesizări ale populaţiei privind disconfortul creat de mirosuri, APM Prahova a solicitat fonduri în vederea reparării echipamentelor de măsurare a oxizilor de sulf, hidrogenului sulfurat şi BTEX (benzen, toluen, etilbenzen, xilen) din autolaboratorul din dotare, iar în perioada 15 decembrie 2016-15 ianuarie 2017 autolaboratorul va monitoriza indicatorii menţionaţi în zona de nord a oraşului Ploieşti, mai informează sursa citată.
Referitor la poluarea apelor subterane cu produse petroliere, APM Prahova arată că poluarea cu produse petroliere a pânzei freatice din partea de sud şi sud-est a municipiului Ploieşti cuprinde zonele Brazi, Bărcăneşti, Berceni, Râfov, Pucheni şi Tinosu.
"Este o poluare istorică, datorată unor catastrofe anterioare (cutremure şi bombardamente), precum şi instalaţiilor de prelucrare şi transport al produselor petroliere brute şi rafinate aparţinând rafinăriilor Petrobrazi, Petrotel-Lukoil, Astra, Vega, precum şi transportatorilor de ţiţei şi de produse finite SC Conpet SA şi SC Petrotans SA", se precizează în documentul APM.
Conform acestuia, în cadrul unui proiect PHARE, a fost realizată o reţea de monitorizare regională care a permis evaluarea contaminării cu produs petrolier în zona de sud şi sud-est a municipiului Ploieşti.
Reţeaua de monitorizare realizată în cadrul acestui proiect a cuprins 250 de foraje de observaţie în zonele Bărcăneşti, Berceni, Râfov, Pucheni, Tinosu şi Brazi, APM Prahova monitorizând, în intervalul de timp 2003-2006, calitatea apelor subterane din aceste foraje din punctul de vedere al conţinutului de hidrocarburi totale şi de benzen, toluen, etilbenzen, xilen (BTEX).
"În ceea ce priveşte conţinutul în hidrocarburi totale ( C10 - C40 ), în toate zonele studiate se observă scăderi considerabile ale concentraţiilor în 2006 faţă de 2003", se precizează în documentul citat.
De asemenea, pe raza judeţului mai există încă o serie de bataluri cu reduuri petroliere care încă nu au fost ecologizate.
"În trecut, rafinăriile depozitau reziduurile petroliere şi nămolurile rezultate de la staţiile de epurare în bataluri care ocupau suprafeţe mari de teren şi prezentau risc pentru factorii de mediu (apă, aer, sol, subsol). Prin planurile de acţiune, parte a autorizaţiilor integrate de mediu, au fost stabilite măsuri de ecologizare a batalurilor", precizează autorităţile.
Conform acestora, în unele cazuri măsurile au fost îndeplinite, însă mai există încă unele bataluri neecologizate.
La acest capitol, APM menţionează că batalurile rafinăriei Steaua Română Câmpina sunt depozite istorice, amplasate în afara societăţii, în intravilanul oraşului Câmpina.
"Batalul de gudroane acide 'Turnătorie', în suprafaţă de 3,3 ha, este construit în anul 1920, fiind vechi batal de depozitare a reziduurilor rezultate în urma exploatării zăcămintelor de ţiţei; a fost sistată depozitarea reziduurilor în anul 1965. Batalul de gudroane acide Bucea în suprafaţă de 6 ha este construit în anul 1960 şi este compus din 15 bataluri mai mici proiectate pentru a depozita reziduuri rezultate din extracţia ţiţeiului. Ulterior au fost depuse aici şi reziduuri de la procesul de rafinare. Conţinutul deşeului depozitat este acid sulfuric şi produs petrolier. Până în prezent, rafinăria nu a decontaminat aceste bataluri", spun autorităţile de mediu.
Totodată, batalul rafinăriei Astra Română aflat în extravilanul comunei Bărcăneşti, lângă Ploieşti Triaj, este construit în anul 1976 şi a fost folosit pentru depozitarea deşeurilor industriale (gudroane acide).
"În anul 1990 a fost mărită capacitatea batalului, iar în anul 2005 a fost sistată depozitarea reziduurilor în acesta. Până în prezent, rafinăria nu a decontaminat batalul, aceasta având obligaţii de mediu la încetarea activităţii", explică APM.
În privinţa Rafinăriei Vega, se precizează că batalul de gudroane acide este construit după anul 1970 şi se află amplasat în incinta rafinăriei, la limita intravilanului municipiului Ploieşti. Acesta are o suprafaţă de 10,5 ha şi este alcătuit din mai multe celule de depozitare a produsului petrolier, în anul 2006 fiind sistată depozitarea în acest batal.
"În prezent, rafinăria Rompetrol nu a ecologizat batalul, având măsuri de conformare în autorizaţia integrată de mediu. În prezent, reziduurile rezultate din procesele de producţie a rafinăriilor sunt depozitate doar temporar, în vederea valorificării, fără a se acumula stocuri", menţionează APM Prahova.
În context, autorităţile de mediu din Prahova concluzionează că în privinţa calităţii tuturor factorilor de mediu se constată îmbunătăţiri, precizând, totodată, că în continuare cetăţenii fac sesizări cu privire la disconfortul olfactiv creat de activităţile de prelucrare a produselor petroliere.
"Urmare celor de mai sus, se poate observa îmbunătăţirea calităţii tuturor factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol). Cu toate acestea, se înregistrează, din partea cetăţenilor, sesizări privind disconfortul creat de mirosuri specifice activităţilor de prelucrare produse petroliere. APM Prahova monitorizează calitatea aerului prin cele 6 staţii menţionate anterior, cu ajutorul echipamentelor mobile, conform unui Plan de monitorizare suplimentar şi orice variaţie crescătoare a indicatorilor măsuraţi este transmisă Gărzii de Mediu - Comisariatul Judeţean Prahova, pentru verificare şi control", se mai spune în documentul transmis de APMP Prahova la solicitarea AGERPRES.AGERPRES/(AS - autor: Anamaria Toma, editor: Nicoleta Gherasi)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.