O echipă internaţională de astronomi coordonată de Universitatea din Southampton a publicat un studiu în care descrie cea mai îndepărtată supernovă observată până în prezent, o explozie a unei stele masive produsă acum 10,5 miliarde de ani şi a cărei lumină a fost detectată abia recent de observatoarele terestre, informează AFP marţi.

Această descoperire este cu atât mai interesantă cu cât Universul are vârsta estimată la 13,8 miliarde de ani, iar această stea supermasivă s-a aprins în "zorii" Universului.

Supernova cu nume de catalog DES16C2nm a fost detectată în cadrul proiectului Dark Energy Survey (DES), o colaborare internaţională care-şi propune cartografierea a câteva sute de milioane de galaxii pentru a afla mai multe despre misterioasa energie întunecată - forţa teoretică despre care se crede că determină expansiunea accelerată a Universului. La proiectul DES, un proiect de 5 ani care a început în 2013, participă peste 400 de cercetători de la 25 de instituţii din diferite părţi ale lumii.

"DES16C2nm (numele de catalog al acestei stele n.r.) este extraordinar de îndepărtată, extraordinar de strălucitoare şi extraordinar de rară, (iar această supernovă n.r.) nu este genul de eveniment cu care astronomii să se întâlnească în fiecare zi" a comentat, fără a se feri de superlative, Mathew Smith, coordonatorul studiului, într-un comunicat publicat de Universitatea din Southampton.

Fenomenul supernovă este explozia cataclismică de la sfârşitul vieţii unor stele mult mai masive decât Soarele, care ard cu intensitate şi au o viaţă mai scurtă decât steaua pe orbita căreia se află Terra. Aceste stele masive îşi consumă combustibilul nuclear reprezentat de hidrogen şi heliu în procesul de fuziune nucleară şi încep, treptat să fuzioneze elemente mai grele. Conform teoriilor existente, în momentul în care în se acumulează fier în nucleul unei astfel de stele, nucleul colapsează în sine, putând produce o gaură neagră sau o stea neutronică, iar învelişurile exterioare sunt expulzate în spaţiu cu o viteză uriaşă, de aproximativ 30.000 km/s (o zecime din viteza luminii).

Din cauza incredibilei cantităţi de energie eliberate, această supernovă a avut strălucirea a aproximativ 200 de milioane de sori şi a putut fi observată şi de pe Pământ.

Lumina emisă de această supernovă a ajuns la Pământ la 10,5 miliarde de ani după producerea fenomenului şi a fost detectată pentru prima oară în august 2016. Distanţa la care s-a aflat această stea (10,5 miliarde de ani lumină) şi luminozitatea sa extremă au fost confirmate în octombrie 2017 de observaţii desfăşurate prin trei telescoape diferite - Very Large Telescope şi Telescopul Magellan, din Chile, şi Observatorul Keck din Hawaii.

Echipa internaţională de astronomi, coordonată de Mathew Smith şi aflată la originea studiului publicat marţi în revista Astrophysical Journal, a inclus acest fenomen în categoria "supernovelor super luminoase (SLSN)" - cele mai rare şi mai strălucitoare supernove.

"Pe lângă faptul că este o descoperire foarte incintantă, distanţa extremă la care s-a aflat (steaua) DES16C2nm ne oferă o perspectivă unică cu privire la natura supernovelor super luminoase (...) Lumina ultravioletă emisă de această supernovă ne dezvăluie şi cantitatea de metale (elemente grele n.r.) produse în explozie şi ne oferă şi indicii despre temperatura exploziei, două informaţii esenţiale pentru a înţelege cauzele care declanşează aceste explozii cosmice", a mai explicat Mathew Smith. AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: NASA/phys.org