

Lansate în urmă cu 40 de ani, sondele Voyager 1 şi 2 nu şi-au încheiat încă misiunea şi, conform NASA, mai au încă multe de făcut pentru ştiinţă. Voyager 1 a părăsit deja Sistemul Solar, devenind primul obiect provenit de pe Pământ care a pătruns în spaţiul interstelar în august 2012. Deşi faptul că funcţionează încă după 40 de ani în care au înfruntat mediul cosmic ostil reprezintă, în sine, o uriaşă realizare, aventura sondelor Voyager abia începe, conform oamenilor de ştiinţă de la NASA care primesc informaţii direct din mediul interstelar.
Voyager 1 şi sonda sa geamănă, Voyager 2, au fost lansate la interval de doar câteva săptămâni în 1977, cu misiunea de a studia coloşii gazoşi ai sistemului solar, planetele Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun, precum şi sateliţii acestor planete. Sondele şi-au încheiat această misiune în 1989, pornind apoi spre graniţele sistemului solar.
În lunile august şi respectiv septembrie 2017, sondele Voyager 1 şi 2 au împlinit 40 de ani de explorare. În pofida distanţei imense la care au ajuns, ele păstrează legătura cu NASA şi transmit zilnic fluxuri de date. Povestea lor şi-a lăsat amprenta asupra mai multor generaţii de oameni de ştiinţă şi ingineri spaţiali, dar şi asupra culturii, fiind reprezentată în filme, muzică şi artă. Ambele sonde poartă prin spaţiu câte un disc de aur cu înregistrări ale unor sunete de pe Pământ, cu fotografii şi mesaje. Iar cum aceste sonde ajunse în spaţiul interstelar vor continua să plutească în derivă şi după ce-şi vor termina combustibilul nuclear, indiferent de ce se întâmplă cu Pământul, într-o zi, ele ar putea rămâne singurele urme ale existenţei civilizaţiei umane în Univers.
"Cred că sunt puţine misiunile care se pot lăuda că au avut realizări comparabile cu cele ale sondelor gemene Voyager în cei 40 de ani de explorări", susţine Thomas Zurbuchen, administrator asociat al NASA's Science Mission Directorate (SMD). "Ele ne-au ajutat să descoperim o parte dintre minunile neştiute ale Universului şi ne-au inspirat să continuăm să explorăm Sistemul Solar şi dincolo de el".
Sondele Voyager au stabilit numeroase recorduri în călătoriile lor. În 2012, sonda Voyager 1, care a fost lansată la 5 septembrie 1977, a devenit primul obiect terestru care a ajuns în spaţiul interstelar. Voyager 2, lansată la 20 august 1977, este singura sondă spaţială care a survolat toate cele patru planete gigantice ale Sistemului Solar, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. Printre succesele reputate de aceste două sonde pentru ştiinţă se numără descoperirea primilor vulcani activi extratereştri pe satelitul jovian Io; descoperirea primelor indicii cu privire la existenţa unui uriaş ocean sub calota glaciară de la suprafaţa Europei, unul dintre cei mai interesanţi sateliţi ai lui Jupiter prin prisma căutării vieţii extraterestre; descoperirea atmosferei dense a lui Titan (cel mai mare satelit al lui Saturn), observarea ciudatei luni uraniene Miranda dar şi descoperirea crio-gheizerelor de pe Triton, luna lui Neptun.
Chiar dacă acum cele două sonde au lăsat cu mult în urmă planetele Sistemului Solar - şi nu vor ajunge în apropierea unei alte stele decât peste aproximativ 40.000 de ani - ele încă transmit date ştiinţifice cu privire la regiunea în care influenţa Soarelui devine din ce în ce mai mică şi apoi dispare în spaţiul interstelar.
Voyager 1, aflată acum la aproximativ 21 de miliarde de kilometri distanţă de Pământ, se deplasează prin spaţiul interstelar la nord de planul planetelor Sistemului Solar. Sonda a transmis date conform cărora radiaţiile cosmice - nuclee atomice accelerate până aproape de viteza luminii - sunt de aproape patru ori mai abundente în spaţiul dintre stele decât în apropierea Pământului. Acest lucru înseamnă că heliosfera - "bula" ce conţine întregul Sistem Solar şi care se extinde în spaţiu până unde ajunge vântul solar - acţionează ca un scut antiradiaţii cosmice pentru planete. Voyager 1 a descoperit şi existenţa unui câmp magnetic exterior Sistemului Solar, ale cărui linii "îmbrăţişează" heliosfera.
Voyager 2, care a ajuns la distanţa de aproape 18 miliarde de kilometri de Pământ, se îndreaptă spre sud prin raportare la planul planetelor şi încă nu a pătruns în spaţiul interstelar, dar se află la marginea heliosferei. Cele două locaţii diferite în care se află sondele Voyager relativ la planul planetelor din Sistemul Solar le permite cercetătorilor să compare două regiuni ale spaţiului în care heliosfera interacţionează cu mediul interstelar înconjurător. Odată ce Voyager 2 va trece la rândul său în spaţiul interstelar, acest mediu va putea fi studiat simultan din două locaţii diferite.
"Niciunul dintre noi nu şi-a imaginat, acum 40 de ani când am lansat aceste sonde, că misiunea lor de pionierat se va prelungi atât de mult", a comentat Ed Stone, membru al echipei proiectului Voyager de la Caltech, Pasadena, California.
Conform estimărilor experţilor, sondele Voyager vor continua să preia şi să transmită date din mediul interstelar până îşi vor epuiza complet rezervele de energie nucleară (rezultate din descompunerea plutoniului), undeva la orizontul anilor 2030. Chiar şi după ce vor rămâne tăcute, cele două sonde vor continua să se deplaseze cu viteza din prezent, de peste 48.280 km/h şi vor realiza o orbită completă în jurul centrului Căii Lactee la fiecare 225 de milioane de ani.
AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa foto: voyager.jpl.nasa.gov
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | may 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
27 | 28 | 29 | 30 | 1 | 2 | 3 |
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |