Bucureşti, 5 dec /Agerpres/ - Mihai Covaliu, ultimul nostru campion olimpic la scrimă, a aplicat întotdeauna acceaşi reţetă care i-a adus succesul, indiferent de rolul jucat de la sportiv la antrenor sau preşedinte, de a învăţa de la cei mai buni pentru a deveni cel mai bun, după cum a afirmat într-un interviu video acordat AGERPRES.
Sabrerul Covaliu (36 ani) are în palmares o medalie olimpică de aur (Sydney 2000) şi una de bronz (JO Beijing 2008), a cucerit titlul de campion mondial la individual în 2005, la Leipzig, argintul în 2003 la Havana şi două medalii de bronz în 2001 cu echipa la Nimes şi în 2002 la Lisabona, la individual. La Europene a cucerit două titluri cu echipa, în 2005 (Zalaegerszeg) şi 2006 (Izmir), şi patru medalii de bronz, în 2001 la Koblenz, 2002 la Moscova, în 2007 la Gent şi în 2008 la Kiev.
Mihai Covaliu este căsătorit cu fosta sabreră Irina Drăghici şi împreună au doi copii, Vlad Gabriel de 8 ani şi Elena Amalia de 5 ani şi jumătate. A absolvit Universitatea Ioan Cuza de la Iaşi la specializarea management sportiv şi urmează un doctorat în acelaşi domeniu.

AGERPRES: Aţi avut o carieră lungă, cu 4 participări la JO, aur la Sydney, bronz la Beijing, aur şi argint la CM, bronz la CE. Când aţi început să vă gândiţi la cariera de antrenor?
Mihai Covaliu: La cariera de antrenor m-am gândit încă de când eram sportiv, pentru că voiam să fiu cel mai bun şi pentru asta tot timpul m-am uitat la ce fac cei mai buni, pentru că eram în directă concurenţă cu ei. Am vrut să le văd metodele de lucru, să le aflu secretele şi să iau ceea mi se potriveşte de la cei buni şi să folosesc eu pentru a devine cel mai bun.

AGERPRES: Aţi cochetat şi cu alte posibile activităţi sau de la început rolul de antrenor vi s-a părut cel mai potrivit?
Mihai Covaliu: După JO de la Beijing din 2008, am avut o perioadă în care aş fi putut intra în viaţa politică. Am avut nenumărate propuneri, una chiar foarte serioasă, dar am considerat că nu era timpul potrivit pentru mine, imediat după ce am părăsit cariera de sportiv, să intru în viaţa politică de la noi din România. Aşa că am ales calea antrenoratului, sigur, susţinut de Ana Pascu şi, dacă vreţi, puţin promovat pe această funcţie, pentru că eu nu am dorit de la început să fiu antrenor principal la lotului olimpic de sabie masculin. Am vrut să încerc ca antrenor secund, să văd despre ce e vorba, să învăţ de la cei mai cu experienţă, dar Ana Pascu a avut încredere în mine, era preşedintele FRS în acel moment, şi am răsplătit-o cu vârf şi îndesat încă din primul an. Am reuşit să devenim campioni mondiali cu echipa, ceea ce nu se mai întâmplase nici când eram eu sportiv în echipa României, şi să ne întoarcem cu două medalii de la CM 2009 din Antalya. Un aur cu echipa şi un argint prin Rareş Dumitrescu. Sigur, avusesem şi înainte la CE 2009, un argint cu echipa. Am avut un parcurs bun ca antrenor, spun eu, şi în condiţiile în care experienţa era una foarte subţire, foarte fragilă. Dar, am adoptat acelaşi principiu pe care l-am avut ca sportiv, de a mă uita tot timpul ce fac cei buni, de a învăţa de la ei şi de a reuşi să ne ridicăm la nivelul lor pentru a putea învinge şi a fi noi cei mai buni.

AGERPRES: Ce model de antrenor aţi avut sau aveţi în cariera dvs?
Mihai Covaliu: M-au inspirat cei mai buni. Şi am avut de unde să mă inspir, pentru că România a avut antrenori foarte buni. Întâi de la antrenorul care a fost timp de mulţi ani la lotul olimpic de floretă feminin, dl. Tudor Petruş. M-am uitat foarte mult ce a făcut Laura Badea ca să devină campioană olimpică şi de atâtea ori medaliată mondială şi la Europene. După acea m-am uitat la antrenorii noştri de la sabie, nu prea am avut, pentru că au plecat foarte mulţi de aici din România, şi m-am uitat mai atent la cei din afară. Am avut o perioadă când am lucrat cu Vilmos Szabo, antrenorul Germaniei, şi aşa am reuşit să mă achit şi de această sarcină pe care am avut-o, de antrenor al foştilor mei colegi de echipă, reuşind un parcurs foarte bun, spun eu, dacă nu cel mai bun din istoria sabiei româneşti, încununat cu o medalie de argint la JO 2012 de la Londra şi un loc patru (la individual, n. red.), de care eu sunt încă foarte, nu spun dezamăgit, dar foarte nemulţumit, pentru că se putea mult mai bine.

AGERPRES: Atunci la Beijing (la JO 1998, n. red.), aţi urcat pe podium, şi apoi în toamnă aţi intrat în sală de antrenamente ca antrenor principal, v-au speriat noile responsabilităţi?
Mihai Covaliu: Nu mă sperie pe mine nimic. Sunt doar responsabilităţile pe care le am în momentul în care intru într-un domeniu de activitate. M-am obişnuit să nu fiu niciodată îndeajuns de mulţumit de ceea ce fac şi asta cred şi sunt sigur că voi face şi de acum înainte. Mă ajută acest lucru pentru a face performanţă şi a avea succes.

AGERPRES: Cum aţi învăţat noua meserie, cea de antrenor, v-a ajutat cineva sau aţi avut o metodă proprie?
Mihai Covaliu: Am învăţat-o zi de zi, ceas de ceas, minut de minut, competiţie de competiţie, pentru a-mi îmbunătăţi procedeele, cunoştinţele, pentru a face şi a cunoaşte tot ce este necesar pentru a reuşi, pentru a ajunge la performanţele pentru care ne-am angajat.

AGERPRES: Faptul că aţi fost un mare scrimer, de talie mondială, v-a ajutat în munca de antrenor?
Mihai Covaliu: M-a ajutat experienţa pe care am avut-o ca sportiv şi rezultatele pe care le-am obţinut, pentru că tot timpul am fost printre cei mai buni, şi m-am obişnuit de a fi cu gândul şi cu ceea ce fac între cei buni şi atunci nu am avut altă şansă decât de a face ceea ce este necesar pentru a rămâne la fiecare competiţie între primii trei, în lupta pentru medalie.

AGERPRES: După ce au început să apară primele rezultate ca antrenor, au început să apară ofertele din străinătate?
Mihai Covaliu: Da, bineînţeles. Puteam să plec oriunde în lumea asta. Un fost mare sportiv, un antrenor care în primul an câştigă Campionatul Mondial cu echipa... La noi e foarte greu să câştigi pe echipe. Să ai un sportiv cu un foarte mare talent, un foarte bun om, e mult mai uşor decât să faci o echipă să funcţioneze ca un tot şi acea echipă să-ţi câştige Campionatul Mondial, într-o companie foarte dificilă, cu Rusia, Italia, Ungaria, forţe atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al tradiţiei pe care aceste ţări o au în scrimă.

AGERPRES: Ce v-a oprit să daţi curs acelor oferte, probabil tentante?
Mihai Covaliu: Am spus-o tot timpul şi o s-o repet, deşi ştiu că mulţi iau în derâdere acest cuvânt - patriotism - şi dorinţa de a arăta că şi aici în România se poate face performanţă, că şi aici sunt oameni valoroşi, că şi aici sunt posibilităţi de a te educa şi a creşte într-un mediu sănătos şi care este propice performanţei.

AGERPRES: V-a tentat sau vă tentează gândul să mergeţi în străinătate, să duceţi o viaţă mai tihnită?
Mihai Covaliu: M-a tentat şi este în permanenţă o opţiune, pentru oricine. Cred că toată lumea îşi doreşte să trăiască undeva lângă o plajă, unde vremea este bună şi viaţa este tihnită, lipsită de griji şi de probleme. Vreau să spun că am gustat din această reţetă încă de când eram sportiv. Mi-a plăcut foarte mult în Cuba, aveam acolo un concurs în fiecare an şi era o plăcere să merg acolo, să stau o săptămână şi să concurez. De altfel, eram tot timpul în finală acolo şi acela ar fi un loc în care mi-ar plăcea să trăiesc. Dar cred că încă mai pot face multe, încă pot evolua şi pot să-mi îmbunătăţesc experienţa şi de aceea îmi plac provocările. Îmi place să fac performanţă, nu mă dau înapoi de la greu, deşi aş avea această alternativă, dar sper că într-o zi voi reuşi să am parte şi de această opţiune.

AGERPRES: Dacă v-aţi fi născut într-o ţară occidentală, cu condiţii mult mai bune, credeţi că aţi fi avut o carieră şi mai strălucitoare?
Mihai Covaliu: Nu ştiu să răspund la întrebarea asta, pentru că nu s-a întâmplat lucrul ăsta. Poate nu reuşeam să fac ceea ce am făcut, nu am de unde să ştiu. Dar cred, că aşa cum am crescut în această ţară, am învăţat să iubesc locurile unde m-am născut şi acest loc, care eu cred că este un loc frumos, dacă ştii să-i priveşti frumuseţile. Dacă ştii să nu te uiţi doar la ce e rău şi la cei care fac rău şi la cei care au tot timpul ceva împotriva acestei ţări şi a acestui loc.

AGERPRES: A fost vreun moment în cariera de sportiv sau de antrenor în care v-a fost ruşine că sunteţi român?
Mihai Covaliu: Nu îmi aduc aminte. Nu. Şi am căutat tot timpul să fac respectat acest statut pe care l-am avut de sportiv, de antrenor din România. Şi pot spune că pe unde m-am dus, m-am simţit tot timpul respectat şi nu m-am simţit tratat ca unul care vine dintr-o ţară în care se întâmplă multe lucruri ce nu se întâmplă în mod normal, ci pe ca un profesionist şi ca pe un om care face performanţă şi este un partener de luat în seamă. Cineva spunea, chiar la Campionatele Mondiale din 2009, a fost foarte bun şi foarte periculos ca sportiv, începe să devină periculos ca antrenor. O zi - două după aceea câştigam titlul mondial pe echipe şi arătam că într-adevăr că sunt bun şi ca antrenor.

AGERPRES: Sunteţi dezamăgit că România nu investeşte mai mult în sport, în infrastructura sportivă pentru a ne menţine în elita mondială?
Mihai Covaliu: Sunt dezamăgit că România nu investeşte mai mult în educaţie, în copii şi în cercetare, şi în a ţine pasul cu anul în care ne aflăm, cu 2013. În jurul nostru, inclusiv Ungaria, este un exemplu pentru mine în ceea ce fac. Anul ăsta am fost la Campionatele Mondiale de la Budapesta, unde a fost o sală impecabilă, o organizare la fel, lucrurile puse foarte bine la punct şi îmi place să dau acest exemplu. La noi încă lucrurile nu se întâmplă aşa cum mi-aş dori eu şi cum sunt obişnuit să le fac pentru a face performanţă. Se pot face multe lucruri, se pot îmbunătăţi mult toate domeniile de activitate.

AGERPRES: Sunteţi de ceva timp implicat în sportul românesc, ca sportiv, ca antrenor şi ca preşedinte din acest an, care sunt marile probleme cu care vă confruntaţi în ultima perioadă?
Mihai Covaliu: Oamenii. Avem nevoie de oameni de calitate, de oameni bine pregătiţi, de oameni care să ştie ce se cere acum pe plan mondial şi cum trebuie făcute lucrurile pentru a ne ridica la ritmul de viaţă care este în acest an 2013 în lume. Pentru că noi vrem să concurăm şi suntem în competiţie cu celelalte ţări în toate domeniile activitate, cum suntem în sport suntem şi în industrie şi în învăţământ, unde încă eu cred că ţinem pasul, ca şi în sport, pentru că vin copii medaliaţi la olimpiadele internaţionale. Potenţial există, avem nevoie doar de oameni care să dorească în primul rând binele celor din jur, nu doar binele personal, şi să dorească să trăiască într-o societate mai bună, mai corectă, cu valori mai sănătoase.

AGERPRES: Nu aţi pomenit deloc de aspectul financiar, cât de important este el în sport?
Mihai Covaliu: Este important aspectul financiar, fără doar şi poate, dar acesta vine în momentul în care îţi faci treaba, în momentul în care lucrurile pe care le faci sunt corecte, face parte dintr-o înlănţuire logică a unui plan pe care îl prezinţi, şi atunci eu sunt sigur că vor veni şi banii pentru a susţine acest plan de activitate. Sigur, aici e clar că nu poţi să-i mulţumeşti pe toţi prin ceea ce faci. Şi nimeni, începând de la preşedintele ţării, până la ultimul om care lucrează şi îşi face treaba într-un anumit domeniu, dacă fiecare îşi face treaba corect, gândindu-se nu doar la binele lui propriu, ci la binele echipei din care face parte, de care este susţinut, de binele domeniului din care face parte, eu cred că unind aceste piese din acest puzzle al societăţii în care trăim, toată lumea ar avea de câştigat.

AGERPRES: Cum credeţi că s-a schimbat angajamentul la efort al sportivilor, faţă de timpul în care activaţi ca sportiv?
Mihai Covaliu: Eu zic că s-a schimbat foarte mult în bine, nu neapărat cantitativ. Înainte de '89, noi funcţionam după modelul sovietic care avea la bază cantitatea. Cred că fiecare domeniu trebuie personalizat, trebuie găsite metodele pentru a fi eficientizat. La fel la noi la scrimă, la sabie, ca şi la spadă feminin, lucrurile stau bine, dar să vedem ce putem face şi cu celelalte arme pentru a le aduce în acest trend de eficientizare a muncii pe care o desfăşoară. Eu spun că ăsta e cuvântul cel mai potrivit, eficientizarea activităţii în măsura în care este nevoie şi ce este nevoie să facem. Suntem în perioada de pregătire fizică - e clar că ne axăm pe pregătirea fizică şi creşterea volumului de pregătire fizică, suntem în perioada competiţională - ne axăm pe tema de concurs, pe asalturi, pe lecţii individuale ca să fim pregătiţi pentru competiţii.

AGERPRES: Cum percepeţi România de azi, ce vă place, ce nu vă place în societatea de azi?
Mihai Covaliu: Nu sunt eu în măsură să judec. Sunt multe lucruri care îmi plac. Îmi place această ţară, m-am obişnuit să văd binele, deşi de multe ori ceea ce este negativ e parcă de jur-împrejurul binelui şi pe unde ai încerca să intri, întâi te loveşti de ceva rău. Dar, eu cred că acest lucru se va schimba şi se vor găsi cât mai multe căi de a ajunge la bine şi a trăi în această stare de bine, eu cred că asta îşi doreşte toată lumea.

AGERPRES: Sunteţi din luna mai şi preşedintele Federaţiei Române de Scrimă. Sunteţi mulţumit de modul în care aţi gestionat federaţia în aceste luni, de rezultatele obţinute?
Mihai Covaliu: Nu sunt mulţumit. Cred că aş fi putut face mai mult, mai bine, îmi doresc să fac mai mult mai bine, dar cred că şi lipsa de experienţă şi timpul scurt care a trecut nu mi-a dat această satisfacţie de a fi mulţumit până acum de ceea ce am reuşit să fac. Dacă pentru poziţia de antrenor mă pregăteam din timpul în care eram sportiv, pentru poziţia de preşedinte nu am avut aceeaşi pregătire încă de când eram antrenor, decât pe o mică parte şi anume ceea ce înseamnă conducerea echipei. Dar cred că am reuşit deja să identificăm care sunt problemele, care sunt soluţiile, ceea ce avem de făcut. Nu le putem face pocnind din deget, trăim în România, totuşi, dar e nevoie de timp, lucrurile se mişcă greu, nu cum mi-aş dori eu. Mă uit ce se întâmplă în jurul meu, mă uit la cei mai buni, mă uit la preşedintele de la Federaţia Română de Rugby, îmi place foarte mult ce face, cred că este o federaţie care a avut o creştere spectaculoasă prin tot ceea ce s-a întâmplat acolo şi îmi doresc şi eu, conform principiului de a ajunge cel mai bun şi de a fi printre cei mai buni, îmi doresc să fac ceea ce este nevoie de făcut pentru a mă apropia de cei mai buni.

AGERPRES: Care sunt planurile de anul viitor, ce obiective v-aţi stabilit?
Mihai Covaliu: Dorim să facem performanţă, să câştigăm medalii la Campionatele Mondiale şi Europene, sunt planuri de a dezvolta baza de selecţie în ceea ce priveşte copiii care vor să vină la scrimă, specializarea antrenorilor care mai sunt la noi în ţară. Am văzut şi partea bună a acestui fapt, mulţi care mai sunt la ora actuală sunt tineri, pot fi specializaţi, învăţaţi, ei sunt dornici să înveţe. Problema e ce facem după ce învaţă, pentru că trebuie să-i ţinem aici şi pentru aceasta trebuie să identificăm şi alte posibile surse de finanţare, o strategie de marketing şi un management al surselor pe care federaţia le are la acest moment.

AGERPRES: JO de la Rio de Janeiro vă obsedează, vă stimulează?
Mihai Covaliu: Cred că mai degrabă mă stimulează şi privesc această Olimpiadă cum ar fi cea mai frumoasă de până acum. Aşa am impresia, trăiesc cu acest gând, încă nu am ajuns în Brazilia, dar cred că va fi un loc foarte frumos. Un loc în care ne vom simţi foarte bine şi un loc în care ne va merge foarte bine nouă românilor, care vom face ceea ce trebuie ca să fim foarte bine pregătiţi la momentul 2016.

AGERPRES: Aţi refuzat o carieră politică, dar rămâne deschisă această opţiune în viitor, să faceţi politică?
Mihai Covaliu: Politică spre binele României, da. Nu ştiu dacă într-un partid, dacă altfel, dar vreau să fac ceva pentru binele acestei ţări în domeniul în care sunt. Acum sunt aici la federaţia de scrimă şi vreau să fac ce este mai bine pentru România aici din această postură, după aceea vom vedea cine va dori să aibă în echipă un om care vrea binele ţării pe care o reprezintă.
AGERPRES/(autor: Teodor Ciobanu, editor: Mihai Ţenea)