Emil Constantinescu: Fără o condamnare argumentată a ideologiei comuniste, aceasta poate reapărea sub diverse forme

 •  Social
1260 afişări

Procesul comunismului este unul moral, "care nu s-a făcut și nu sunt prea multe semne că este dorit" și de aceea trebuie construit un proiect european și mondial prin care să fie redată demnitatea victimelor și familiilor lor măcar prin aflarea adevărului despre cei dispăruți, a declarat luni fostul președinte al României Emil Constantinescu, la o dezbatere pe această temă.

1283ab3a-c971-4ac1-b410-68b51fe0a30e

El a precizat că fără o condamnare serioasă și argumentată a ideologiei comuniste, aceasta poate reapărea sub diverse forme.

"Fără o condamnare argumentată a ideologiei comuniste, ea poate reapărea, machiată puțin, fie sub forme violente — ca în Grecia, sub haine moderne — ca în Cehia, sau se poate recicla oricând într-un populism agresiv, care folosind slăbiciunile democrației să conducă la alte tipuri de regimuri autoritare și represive. (...) Tăcerea cu care sunt acoperite crimele comunismului timp de aproape trei decenii de la prăbușirea lui este dezamăgitoare și nu de puține ori rușinoasă. Iată de ce e nevoie să construim cu un efort comun un proiect european și mondial prin care să redăm demnitatea victimelor și familiilor lor măcar prin aflarea adevărului despre cei dispăruți", a punctat Constantinescu.

Fostul președinte a mai precizat că nu e suficient să fie condamnate doar crimele comunismului, ci trebuie deschisă o dezbatere serioasă pentru condamnarea ideologiei comuniste, care a permis instaurarea acestor regimuri "criminale".

"Din păcate, aici, UE a eșuat. Și încercările prietenilor noștri polonezi și ale altora de a obține această condamnare a ideologiei comuniste a eșuat. Și în Parlamentul European, și în Comisia Europeană", a susținut Constantinescu.

Pe de altă parte, a spus el, în multe din fostele țări comuniste din Europa centrală și de est a apărut un fenomen nou: "redistribuirea foștilor nomenclaturiști și membri ai poliției politice și ai urmașilor lor, deveniți oligarhi, în partide de dreapta".

"Această penetrare a vechilor comuniști și a vechilor nomenclaturiști în partide așa-zise de dreapta reprezintă cea mai cumplită lovitură pentru supraviețuitorii gulagurilor comuniste. După ce regimul comunist le-a furat viața și libertatea, acum în democrație le sunt furate și idealurile care sunt vândute și cumpărate la noile tarabe ale economiei de piață", a arătat Emil Constantinescu.

El a afirmat că, deși Europa de sud-est a ieșit din comunism, "ușa a rămas întredeschisă".

"Dacă privești cu atenție poți găsi fața crispată a național-comunismului, acum cu o nouă denumire, dar și fața nouă, atrăgătoare și binedispusă a ultimei generații de nomenclaturiști și membri ai serviciilor secrete comuniste, grupați în structuri mafiote, care domină prin corupție noua economie de piață și multe din structurile clasice ale democrației. Iată de ce trebuie să ne folosim, în aceste puține momente care ne-au mai rămas, de prezența foștilor deținuți politici care au mai rămas printre noi, puținii care mai supraviețuiesc și de urmașii lor onești, pentru că ei constituie reperul moral necesar pentru societățile foste comuniste din estul Europei, dar și pentru democrațiile occidentale marcate de numeroase derapaje de corupție economică și politică", a spus Constantinescu.

La rândul său, Markus Meckel (Berlin), ultimul ministru de externe al RDG, președintele Consiliului Fundației Federale de Studiere a Comunismului în RDG, a relevat necesitatea înființării unui muzeu al comunismului, care să arate conexiunile internaționale ale acestuia, menționând că trebuie demarată o cercetare europeană în această direcție, activitate care necesită fonduri europene.

Jonila Godole (Tirana), director executiv la Institutul pentru Democrație, Media și Cultură, a spus că societatea albaneză, la 27 de ani de la eliberare, preferă "amnezia".

"La fel ca în România, nomenclatura s-a transformat în marii democrați, iar aceste elite sunt interesate să aibă un cuvânt de spus, iar adevărurile istorice să fie ținute sub obroc. Antevorbitorii mei au punctat foarte bine că în aceste societăți post-totalitare lipsa de democrație poate să ducă la nostalgie. Noi nu am avut până acum nicio posibilitate să ne confruntăm cu dosarele, cu trecutul nostru. La un moment dat, deși societatea a dorit acest lucru, factorul politic l-a oprit. În Albania, dacă o privim ca pe un corp, țara are 700 de buncăre din oțel, și au fost construite ca să ne apere de dușmanii cei răi", a afirmat Jonila Godole.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Fundația Konrad Adenauer (KAS), în colaborare cu Biblioteca Națională a României, a organizat dezbaterea ''Cunoașterea trecutului totalitar comunist''. De la interes la dezinteres și retur, care urmărește să aducă în atenția publicului măsurile adoptate de țările fost comuniste în vederea cunoașterii trecutului lor totalitar.

Manifestarea a fost prilejuită de găzduirea în sălile expoziționale ale Bibliotecii Naționale a expoziției foto-documentare Comunismul în România.

Evenimentul a fost moderat de președintele executiv al IICCMER, Radu Preda.

AGERPRES/(A — autor: Sorin Peneș; editor: Nona Jalbă, editor online: Anda Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Social

Cele mai citite din Social

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres