Timişoara, 17 mar /Agerpres/ - Bisericile din lemn din estul judeţului Timiş, care poartă o istorie multiseculară, fiind declarate monumente cu valoare de patrimoniu, trebuie salvate, dar prin intervenţia specialiştilor, iar preoţii care le au în păstorire au fost instruiţi în acest sens, a declarat vineri, pentru AGERPRES, mitropolitul Ioan al Banatului.
În acest sens, mitropolitul Banatului i-a reunit pe toţi preoţii ortodocşi care au în administrarea parohială biserici din lemn, din zonele Lugoj şi Făget, la un seminar în care arhitecţi şi cadre universitare de la Universitatea Politehnica Timişoara i-au informat asupra modului în care se poate interveni asupra unor astfel de obiective de patrimoniu şi care este cadrul legal.
Acţiunea este o prelungire a proiectului intitulat ''Biserici Înlemnite din Banat''.
''Salvarea acestor 'potire din lemn' ale spaţiului bănăţean este o misiune nobilă, dar şi plină de responsabilitate şi nu trebuie să se intervină sub nicio formă de reparaţii, zidiri, renovări sau asupra picturilor de către persoane nespecializate, pentru că se poate face mai mult rău, uneori iremediabil. La Mănăstirea de la Româneşti au conferenţiat, joi, cadre universitare de la Arhitectură, de la Universitatea Politehnica Timişoara, în sensul păstrării şi conservării acestui patrimoniu şi am reunit toţi preoţii din zonele Lugoj şi Făget, care au în parohiile lor biserici de lemn. La sfârşitul secolului IX, începutul secolului XX, în întreg Banatul existau peste 500 de biserici de lemn, iar azi mai sunt 56 de biserici, din care 26 sunt pe teritoriul judeţului Timiş'', a relatat Mitropolitul Ioan al Banatului.
Potrivit acestuia, la seminar au fost prezentate reguli şi moduri de păstrare şi conservare a acestor monumente, a fost prelucrată o parte din legislaţia monumentelor istorice, dar s-a vorbit şi despre ''punerea în valoare a unor cruci funerare din unele cimitire, pe care sunt inscripţionate numele celor care au adormit acolo, iar pe unele dintre ele sunt inscripţionate şi date istorice care, toate, istorisesc şi sunt dovezi despre vechimea lor, fiind elemente de atestare documentară a satelor respective''.
Întrucât lemnul din care sunt făurite aceste biserici este un material extrem de inflamabil, mai ales că este uscat de ani, preoţilor prezenţi la seminar le-au fost prezentate sisteme de încălzire noi în aceste biserici, pentru a se evita încălzirea cu foc deschis ce poate provoca incendii.
''Referitor la pictura acestor monumente, preoţii au fost înştiinţaţi că se interzice cu desăvârşire persoanelor neautorizate să încerce să intervină în restaurarea picturii din asemenea biserici'', a mai punctat ÎPS Ioan al Banatului.
Pe de altă parte, specialiştii au atras atenţia asupra păstrării unui spaţiu de protecţie în jurul acestor biserici din lemn, prin interzicerea de a se construi în apropierea lor a unor clădiri cu alte destinaţii, care ar putea aduce o atingere oarecare acestora.
''Este necesară păstrarea lor într-un ambient cât mai natural şi mai apropiat de cel în care au fost ele construite, în urmă cu sute de ani. Sunt monumente istorice, au pictură veche, iar salvarea şi păstrarea acestui patrimoniu monastiresc şi cultural românesc este o datorie a noastră, a tuturor'', a conchis Mitropolitul Banatului.
Salba de biserici din lemn din Timiş, adevărate perle arhitectonice ce dăinuie de trei-patru veacuri, îşi poartă cu smerenie frumuseţea zămislită de mâinile unor meşteri fără de seamăn şi atrag, mai ales vara, mulţime de turişti de prin părţile locului ori din depărtate meleaguri străine. Cele mai multe dintre ele răsar în apropierea pădurilor din estul judeţului, în zona înfrăţită cu muntele.
Fiecare dintre aceste sfinte lăcaşe, în care poţi intra doar aplecându-ţi capul, pentru că au fost astfel construite încât să nu poată intra păgânii călare în sfintele altare, îşi are propria legendă, al căror farmec le apropie şi mai mult de sufletul călătorului, asemeni bunicilor care ştiu să ţeasă poveşti pe-nserate, pentru nepoţi.
Aşezată în zona deluroasă a Banatului, biserica din Poeni a fost făurită în anul 1800, după ce a fost dărâmat lăcaşul de cult preexistent în sat. Construită în formă de navă, ce trimite cu gândul la credinciosul Noe, prin care Dumnezeu a ''refăurit'' lumea, biserica este aşezată într-o frumoasă poiană şi se remarcă un original mod de protejare a pereţilor din bârne de stejar prin placarea cu şindrile în exterior.
Nu departe de Poieni, în localitatea Margina se află două astfel de biserici din lemn, piese de patrimoniu. Una este aşezată chiar în centrul comunei, fiind construită în 1737 şi are unul dintre cele mai vechi clopote din Banat.
La câţiva kilometri, se află biserica din lemn de la Jupâneşti, unde şi cuiele sunt rostuite din lemn, dar totuşi mai menţin legaţi pereţii acestei bijuterii multiseculare.
În toamna trecută, şindrila celei mai vechi biserici de lemn din judeţul Timiş, Crivina de Sus, ridicată în 1676, transformată de intemperii într-un morman de bucăţi de lemn putred, a devenit pentru o săptămână subiectul unei expoziţii-manifest organizate la Galeria Subterană şi Studio Art a Direcţiei Judeţene pentru Cultură, în cadrul proiectului intitulat "Biserici Înlemnite din Banat".
Judeţul Timiş a pierdut de-a lungul anilor peste 300 de biserici din lemn, majoritatea dintre ele construite în interioarele cimitirelor vechi săteşti, iar un grup de tineri arhitecţi, peisagişti şi antropologi timişoreni au constituit o echipă interdisciplinară care caută soluţii pentru salvarea acestui patrimoniu bănăţean. Soluţiile identificate de ei vor putea fi folosite şi pentru celelalte biserici din lemn din ţară.
"Din 339 (de biserici din lemn, n.r.) am rămas cu 17 monumente de lemn de această natură în Banat, dar sunt multe şi în ţară şi este un efort incredibil pentru a le conserva, pentru că patrimoniul de lemn este un subiect de nişă", declara în toamnă, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România (ASOP) - filiala teritorială de Vest, peisagistul Andrei Condoroş.
În Timiş sunt şi astfel de biserici complet distruse, care nu mai pot fi recuperate, un exemplu fiind biserica de la Povergina, care a ars complet în urmă cu doi ani. AGERPRES / (A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă) /FOTO PE FLUX/
În acest sens, mitropolitul Banatului i-a reunit pe toţi preoţii ortodocşi care au în administrarea parohială biserici din lemn, din zonele Lugoj şi Făget, la un seminar în care arhitecţi şi cadre universitare de la Universitatea Politehnica Timişoara i-au informat asupra modului în care se poate interveni asupra unor astfel de obiective de patrimoniu şi care este cadrul legal.
Acţiunea este o prelungire a proiectului intitulat ''Biserici Înlemnite din Banat''.
''Salvarea acestor 'potire din lemn' ale spaţiului bănăţean este o misiune nobilă, dar şi plină de responsabilitate şi nu trebuie să se intervină sub nicio formă de reparaţii, zidiri, renovări sau asupra picturilor de către persoane nespecializate, pentru că se poate face mai mult rău, uneori iremediabil. La Mănăstirea de la Româneşti au conferenţiat, joi, cadre universitare de la Arhitectură, de la Universitatea Politehnica Timişoara, în sensul păstrării şi conservării acestui patrimoniu şi am reunit toţi preoţii din zonele Lugoj şi Făget, care au în parohiile lor biserici de lemn. La sfârşitul secolului IX, începutul secolului XX, în întreg Banatul existau peste 500 de biserici de lemn, iar azi mai sunt 56 de biserici, din care 26 sunt pe teritoriul judeţului Timiş'', a relatat Mitropolitul Ioan al Banatului.
Potrivit acestuia, la seminar au fost prezentate reguli şi moduri de păstrare şi conservare a acestor monumente, a fost prelucrată o parte din legislaţia monumentelor istorice, dar s-a vorbit şi despre ''punerea în valoare a unor cruci funerare din unele cimitire, pe care sunt inscripţionate numele celor care au adormit acolo, iar pe unele dintre ele sunt inscripţionate şi date istorice care, toate, istorisesc şi sunt dovezi despre vechimea lor, fiind elemente de atestare documentară a satelor respective''.
Întrucât lemnul din care sunt făurite aceste biserici este un material extrem de inflamabil, mai ales că este uscat de ani, preoţilor prezenţi la seminar le-au fost prezentate sisteme de încălzire noi în aceste biserici, pentru a se evita încălzirea cu foc deschis ce poate provoca incendii.
''Referitor la pictura acestor monumente, preoţii au fost înştiinţaţi că se interzice cu desăvârşire persoanelor neautorizate să încerce să intervină în restaurarea picturii din asemenea biserici'', a mai punctat ÎPS Ioan al Banatului.
Pe de altă parte, specialiştii au atras atenţia asupra păstrării unui spaţiu de protecţie în jurul acestor biserici din lemn, prin interzicerea de a se construi în apropierea lor a unor clădiri cu alte destinaţii, care ar putea aduce o atingere oarecare acestora.
''Este necesară păstrarea lor într-un ambient cât mai natural şi mai apropiat de cel în care au fost ele construite, în urmă cu sute de ani. Sunt monumente istorice, au pictură veche, iar salvarea şi păstrarea acestui patrimoniu monastiresc şi cultural românesc este o datorie a noastră, a tuturor'', a conchis Mitropolitul Banatului.
Salba de biserici din lemn din Timiş, adevărate perle arhitectonice ce dăinuie de trei-patru veacuri, îşi poartă cu smerenie frumuseţea zămislită de mâinile unor meşteri fără de seamăn şi atrag, mai ales vara, mulţime de turişti de prin părţile locului ori din depărtate meleaguri străine. Cele mai multe dintre ele răsar în apropierea pădurilor din estul judeţului, în zona înfrăţită cu muntele.
Fiecare dintre aceste sfinte lăcaşe, în care poţi intra doar aplecându-ţi capul, pentru că au fost astfel construite încât să nu poată intra păgânii călare în sfintele altare, îşi are propria legendă, al căror farmec le apropie şi mai mult de sufletul călătorului, asemeni bunicilor care ştiu să ţeasă poveşti pe-nserate, pentru nepoţi.
Aşezată în zona deluroasă a Banatului, biserica din Poeni a fost făurită în anul 1800, după ce a fost dărâmat lăcaşul de cult preexistent în sat. Construită în formă de navă, ce trimite cu gândul la credinciosul Noe, prin care Dumnezeu a ''refăurit'' lumea, biserica este aşezată într-o frumoasă poiană şi se remarcă un original mod de protejare a pereţilor din bârne de stejar prin placarea cu şindrile în exterior.
Nu departe de Poieni, în localitatea Margina se află două astfel de biserici din lemn, piese de patrimoniu. Una este aşezată chiar în centrul comunei, fiind construită în 1737 şi are unul dintre cele mai vechi clopote din Banat.
La câţiva kilometri, se află biserica din lemn de la Jupâneşti, unde şi cuiele sunt rostuite din lemn, dar totuşi mai menţin legaţi pereţii acestei bijuterii multiseculare.
În toamna trecută, şindrila celei mai vechi biserici de lemn din judeţul Timiş, Crivina de Sus, ridicată în 1676, transformată de intemperii într-un morman de bucăţi de lemn putred, a devenit pentru o săptămână subiectul unei expoziţii-manifest organizate la Galeria Subterană şi Studio Art a Direcţiei Judeţene pentru Cultură, în cadrul proiectului intitulat "Biserici Înlemnite din Banat".
Judeţul Timiş a pierdut de-a lungul anilor peste 300 de biserici din lemn, majoritatea dintre ele construite în interioarele cimitirelor vechi săteşti, iar un grup de tineri arhitecţi, peisagişti şi antropologi timişoreni au constituit o echipă interdisciplinară care caută soluţii pentru salvarea acestui patrimoniu bănăţean. Soluţiile identificate de ei vor putea fi folosite şi pentru celelalte biserici din lemn din ţară.
"Din 339 (de biserici din lemn, n.r.) am rămas cu 17 monumente de lemn de această natură în Banat, dar sunt multe şi în ţară şi este un efort incredibil pentru a le conserva, pentru că patrimoniul de lemn este un subiect de nişă", declara în toamnă, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România (ASOP) - filiala teritorială de Vest, peisagistul Andrei Condoroş.
În Timiş sunt şi astfel de biserici complet distruse, care nu mai pot fi recuperate, un exemplu fiind biserica de la Povergina, care a ars complet în urmă cu doi ani. AGERPRES / (A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă) /FOTO PE FLUX/
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.