Galaţi, 10 nov /Agerpres/ - Ploile din ultima perioadă au amplificat fenomenul de tasare a falezei Dunării de la Galaţi, o nouă surpare apărând chiar în zona de promenadă, în zona unui restaurant de la malul apei.
Şanţul format este adânc, de aproximativ doi metri, şi se întinde de pe faleza superioară până pe cea inferioară, pe aproximativ zece metri. Zona a fost protejată de Primăria Galaţi cu saci cu nisip, pentru ca ploile să nu sape şi mai mult în pământ.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Raluca Ardean, a declarat joi că administraţia locală urmează să scoată la licitaţie lucrarea de refacere a taluzului, municipalitatea oferind 346.000 lei constructorului care va consolida faleza în locurile în care s-a surpat.
Aceste lucrări sunt unele punctuale, de intervenţii, dar faleza Dunării este supusă în totalitate fenomenului de tasare. Primele efecte ale tasării falezei Dunării au apărut în 2010, când în dreptul zonei la Elice s-a creat o groapă imensă, de zece metri adâncime, pentru acoperirea căreia Primăria Galaţi a cheltuit milioane de lei. În 2014 un alt crater a apărut în apropiere, de această dată pe faleza inferioară a Dunării, moment în care municipalitatea a comandat un studiu care a costat 347.000 lei şi care a arătat că în decurs de o lună, taluzul de acolo s-a deplasat în plan orizontal cu zece mm. Studiul a mai indicat şi motivele pentru care apare fenomenul de tasare: lucrările de proastă calitate de reabilitare a reţelei de apă şi canalizare, desfăşurate în perioada 2008-2011, prin programul european Ispa, nivelul ridicat al pânzei freatice, solul din loess al Galaţiului, vechile conducte de apă şi canalizare pentru care administraţia nu are hărţi exacte şi umpluturile cu pământ realizate în anii '60, când s-a construit faleza.
Alţi specialişti consideră că tasarea a apărut şi din cauza lipsei unui dig de apărare, de-a lungul falezei inferioare a Dunării, care să nu mai permită inundarea acesteia ori de câte ori este viitură pe fluviu, dar şi tăierea arborilor de pe taluzul falezei.
Raluca Ardean a mai spus că pentru reabilitarea şi consolidarea integrală a falezei Dunării se estimează că ar fi necesară o finanţarea de circa o sută de milioane de euro. Primăria municipiului Galaţi şi-a exprimat intenţia de a accesa, prin programe europene, fondurile necesare consolidării falezei. AGERPRES/(A-autor: Dan Paic, editor: Dănuţ Puşcaşu)
Şanţul format este adânc, de aproximativ doi metri, şi se întinde de pe faleza superioară până pe cea inferioară, pe aproximativ zece metri. Zona a fost protejată de Primăria Galaţi cu saci cu nisip, pentru ca ploile să nu sape şi mai mult în pământ.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Raluca Ardean, a declarat joi că administraţia locală urmează să scoată la licitaţie lucrarea de refacere a taluzului, municipalitatea oferind 346.000 lei constructorului care va consolida faleza în locurile în care s-a surpat.
Aceste lucrări sunt unele punctuale, de intervenţii, dar faleza Dunării este supusă în totalitate fenomenului de tasare. Primele efecte ale tasării falezei Dunării au apărut în 2010, când în dreptul zonei la Elice s-a creat o groapă imensă, de zece metri adâncime, pentru acoperirea căreia Primăria Galaţi a cheltuit milioane de lei. În 2014 un alt crater a apărut în apropiere, de această dată pe faleza inferioară a Dunării, moment în care municipalitatea a comandat un studiu care a costat 347.000 lei şi care a arătat că în decurs de o lună, taluzul de acolo s-a deplasat în plan orizontal cu zece mm. Studiul a mai indicat şi motivele pentru care apare fenomenul de tasare: lucrările de proastă calitate de reabilitare a reţelei de apă şi canalizare, desfăşurate în perioada 2008-2011, prin programul european Ispa, nivelul ridicat al pânzei freatice, solul din loess al Galaţiului, vechile conducte de apă şi canalizare pentru care administraţia nu are hărţi exacte şi umpluturile cu pământ realizate în anii '60, când s-a construit faleza.
Alţi specialişti consideră că tasarea a apărut şi din cauza lipsei unui dig de apărare, de-a lungul falezei inferioare a Dunării, care să nu mai permită inundarea acesteia ori de câte ori este viitură pe fluviu, dar şi tăierea arborilor de pe taluzul falezei.
Raluca Ardean a mai spus că pentru reabilitarea şi consolidarea integrală a falezei Dunării se estimează că ar fi necesară o finanţarea de circa o sută de milioane de euro. Primăria municipiului Galaţi şi-a exprimat intenţia de a accesa, prin programe europene, fondurile necesare consolidării falezei. AGERPRES/(A-autor: Dan Paic, editor: Dănuţ Puşcaşu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Monitorizare
Setări
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați: