Cluj-Napoca, 19 aug /Agerpres/ - Un grup de elevi de şcoală şi de liceu, etnici români din mai multe localităţi din Valea Timocului au petrecut săptămâna aceasta o vacanţă de câteva zile în Cluj, organizatorii taberei afirmând că au dorit astfel să le arate tinerilor veniţi din Serbia că ţara cu care ei au legături de sânge este un loc civilizat şi frumos.
'Am ales Clujul din două motive, odată că este în inima Transilvaniei, dar şi pentru că este un exemplu de multiculturalism, cu instituţiile pe care le avem, cu universităţile. Este un exemplu care poate fi dat şi în afara graniţelor, chiar şi în Serbia, datorită faptului că multiculturalism acolo practic nu există şi nu sunt recunoscute ca persoane aparţinând minorităţii naţionale române cei care sunt numiţi de către sârbi vlahi şi care trăiesc în Serbia de Răsărit. Scopul acestei tabere este de a dărâma zidurile create în mintea copiilor care provin din Serbia, în principal a copiilor români, cărora li se spune că ei nu sunt români, că sunt vlahi, că nu sunt de origine română, că românii de la nord de Dunăre sunt ţigani, că România este o ţară nefrecventabilă. Şi Clujul cred că a reuşit să dărâme aceste ziduri de care spuneam', a declarat Irimie Popa, care este organizatorul taberei şi profesor al Universităţii Babeş-Bolyai.
Potrivit acestuia, românii din Serbia au faţă de România o anumită imagine care li s-a inoculat în timp, precum şi 'teama de a spune că sunt români'. El consideră că asemenea excursii şi activităţi, organizate mai ales pentru copii, ar putea să-i ajute pe etnicii români din Serbia să cunoască şi o altă latură a realităţii. În acelaşi timp, organizatorii acestui eveniment doresc să-i facă şi pe românii din ţară să conştientizeze că este nevoie de sprijinul lor în crearea unor legături mai puternice cu românii din Serbia.
'Ne dorim să fim mai mulţi şi numai în felul acesta putem reuşi, participând la evenimente şi antrenând şi pe alţii', a spus Popa.
El a mai subliniat faptul că tot ceea ce învaţă copiii etnici români din Serbia despre România şi cultura noastră provine din familie şi prea puţin din şcoală.
La rândul său, Diana Solkotovic, care este o româncă stabilită în urmă cu două decenii în Serbia, prin căsătorie, a explicat că în urmă cu patru ani a existat o iniţiativă a statului sârb de a permite predarea limbii române în şcoli, însă rezultatele sunt foarte slabe. Diana Solkotovic, care este unul dintre puţinii oameni care îndeplinesc condiţiile şi au permisiunea de a preda limba română în şcoală, a explicat că felul în care s-au organizat orele mai mult a împiedicat decât a sprijinit acest demers. În urma unor anchete realizate de stat s-au stabilit doar trei centre în toată Serbia de Răsărit, deşi copii etnici români învăţau în multe şcoli, mai ales în mediul rural. Orele de română au fost puse sâmbăta şi duminica, iar părinţii care doreau să îşi lase copii la aceste cursuri trebuiau să accepte să facă drumuri şi de peste 100 de kilometri. De asemenea, grupele erau extrem de eterogene, fiind formate din copii de vârste diferite.
'Până acum patru ani româna nu se studia deloc în şcoală şi nici nu s-ar fi studiat dacă Serbia nu ar fi vrut să intre în Uniunea Europeană şi atunci au fost politicieni români care 'au pus punctul pe i' şi au cerut anumite drepturi. (...) Ministerul Educaţiei din Belgrad, prin metodele pe care le-a întrebuinţat, de înfricoşare şi de asuprire, a crezut că nu o să aibă programul niciun succes. Acum patru ani, în 2012 au făcut o anchetă generală în Serbia de Răsărit şi toată lumea a fost surprinsă că 1.680 de părinţi au semnat că doresc pentru copii limba română. Eu nu am crezut că o să îşi găsească atâta curaj, atâta lume, pentru a semna acea hârtie', a spus Diana Solkotovic.
Din acel moment s-a introdus un program pilot privind predarea limbii române, care a durat câteva luni, însă organizarea, spune profesoara, a fost mult prea deficitară pentru a fi considerată încurajatoare. În anul următor orele de predare a limbii române au fost într-adevăr introduse în programă, însă la modul opţional, şi au fost puse în orar foarte devreme dimineaţa, înainte de 7,00, sau vinerea după-amiază. De asemenea, grupele au fost în continuare formate din copii de vârste foarte diferite, ceea ce îngreuna predarea, iar materialele didactice trebuiau procurate de către profesor. Acesta, la rândul său, trebuia să acopere orele de limba română de la mai multe şcoli, aflate uneori la distanţe foarte mari, iar salariul, în cele din urmă, era cheltuit pe transport şi cazare.
Cei peste 40 de copii au vizitat săptămâna aceasta oraşul Cluj-Napoca, Salina Turda şi alte locuri turistice din judeţ, precum şi muzeele şi universităţile.
'Este o oportunitate pentru mine să văd cum este România frumoasă şi cum este în Cluj, să vedem oraşul, arhitectura lui, cum este lumea în România şi să vedem că România nu este ţara urâtă, ţara cu ţigani, unde nu putem să vorbim română, unde nu putem să fim ce vrem. Eu am mai venit în România, dar alţi copii au venit pentru prima oară şi cred că cel mai mult le-a plăcut cât de liniştită este lumea', a spus Natalia, o elevă de liceu din Serbia de Răsărit.
Un alt grup de copii etnici români din Serbia de Răsărit vor face o altă excursie săptămâna viitoare la Alba Iulia, iar pentru anul viitor organizatorii vor să schimbe tabăra pe conceptul cazării copiilor la familii de clujeni, considerând că în acest fel vor ajuta la stabilirea unor legături şi la un transfer mai puternic de cunoştinţe între cele două lumi. AGERPRES / (A, AS - autor: Elena Stanciu, editor: Marius Frăţilă)
'Am ales Clujul din două motive, odată că este în inima Transilvaniei, dar şi pentru că este un exemplu de multiculturalism, cu instituţiile pe care le avem, cu universităţile. Este un exemplu care poate fi dat şi în afara graniţelor, chiar şi în Serbia, datorită faptului că multiculturalism acolo practic nu există şi nu sunt recunoscute ca persoane aparţinând minorităţii naţionale române cei care sunt numiţi de către sârbi vlahi şi care trăiesc în Serbia de Răsărit. Scopul acestei tabere este de a dărâma zidurile create în mintea copiilor care provin din Serbia, în principal a copiilor români, cărora li se spune că ei nu sunt români, că sunt vlahi, că nu sunt de origine română, că românii de la nord de Dunăre sunt ţigani, că România este o ţară nefrecventabilă. Şi Clujul cred că a reuşit să dărâme aceste ziduri de care spuneam', a declarat Irimie Popa, care este organizatorul taberei şi profesor al Universităţii Babeş-Bolyai.
Potrivit acestuia, românii din Serbia au faţă de România o anumită imagine care li s-a inoculat în timp, precum şi 'teama de a spune că sunt români'. El consideră că asemenea excursii şi activităţi, organizate mai ales pentru copii, ar putea să-i ajute pe etnicii români din Serbia să cunoască şi o altă latură a realităţii. În acelaşi timp, organizatorii acestui eveniment doresc să-i facă şi pe românii din ţară să conştientizeze că este nevoie de sprijinul lor în crearea unor legături mai puternice cu românii din Serbia.
'Ne dorim să fim mai mulţi şi numai în felul acesta putem reuşi, participând la evenimente şi antrenând şi pe alţii', a spus Popa.
El a mai subliniat faptul că tot ceea ce învaţă copiii etnici români din Serbia despre România şi cultura noastră provine din familie şi prea puţin din şcoală.
La rândul său, Diana Solkotovic, care este o româncă stabilită în urmă cu două decenii în Serbia, prin căsătorie, a explicat că în urmă cu patru ani a existat o iniţiativă a statului sârb de a permite predarea limbii române în şcoli, însă rezultatele sunt foarte slabe. Diana Solkotovic, care este unul dintre puţinii oameni care îndeplinesc condiţiile şi au permisiunea de a preda limba română în şcoală, a explicat că felul în care s-au organizat orele mai mult a împiedicat decât a sprijinit acest demers. În urma unor anchete realizate de stat s-au stabilit doar trei centre în toată Serbia de Răsărit, deşi copii etnici români învăţau în multe şcoli, mai ales în mediul rural. Orele de română au fost puse sâmbăta şi duminica, iar părinţii care doreau să îşi lase copii la aceste cursuri trebuiau să accepte să facă drumuri şi de peste 100 de kilometri. De asemenea, grupele erau extrem de eterogene, fiind formate din copii de vârste diferite.
'Până acum patru ani româna nu se studia deloc în şcoală şi nici nu s-ar fi studiat dacă Serbia nu ar fi vrut să intre în Uniunea Europeană şi atunci au fost politicieni români care 'au pus punctul pe i' şi au cerut anumite drepturi. (...) Ministerul Educaţiei din Belgrad, prin metodele pe care le-a întrebuinţat, de înfricoşare şi de asuprire, a crezut că nu o să aibă programul niciun succes. Acum patru ani, în 2012 au făcut o anchetă generală în Serbia de Răsărit şi toată lumea a fost surprinsă că 1.680 de părinţi au semnat că doresc pentru copii limba română. Eu nu am crezut că o să îşi găsească atâta curaj, atâta lume, pentru a semna acea hârtie', a spus Diana Solkotovic.
Din acel moment s-a introdus un program pilot privind predarea limbii române, care a durat câteva luni, însă organizarea, spune profesoara, a fost mult prea deficitară pentru a fi considerată încurajatoare. În anul următor orele de predare a limbii române au fost într-adevăr introduse în programă, însă la modul opţional, şi au fost puse în orar foarte devreme dimineaţa, înainte de 7,00, sau vinerea după-amiază. De asemenea, grupele au fost în continuare formate din copii de vârste foarte diferite, ceea ce îngreuna predarea, iar materialele didactice trebuiau procurate de către profesor. Acesta, la rândul său, trebuia să acopere orele de limba română de la mai multe şcoli, aflate uneori la distanţe foarte mari, iar salariul, în cele din urmă, era cheltuit pe transport şi cazare.
Cei peste 40 de copii au vizitat săptămâna aceasta oraşul Cluj-Napoca, Salina Turda şi alte locuri turistice din judeţ, precum şi muzeele şi universităţile.
'Este o oportunitate pentru mine să văd cum este România frumoasă şi cum este în Cluj, să vedem oraşul, arhitectura lui, cum este lumea în România şi să vedem că România nu este ţara urâtă, ţara cu ţigani, unde nu putem să vorbim română, unde nu putem să fim ce vrem. Eu am mai venit în România, dar alţi copii au venit pentru prima oară şi cred că cel mai mult le-a plăcut cât de liniştită este lumea', a spus Natalia, o elevă de liceu din Serbia de Răsărit.
Un alt grup de copii etnici români din Serbia de Răsărit vor face o altă excursie săptămâna viitoare la Alba Iulia, iar pentru anul viitor organizatorii vor să schimbe tabăra pe conceptul cazării copiilor la familii de clujeni, considerând că în acest fel vor ajuta la stabilirea unor legături şi la un transfer mai puternic de cunoştinţe între cele două lumi. AGERPRES / (A, AS - autor: Elena Stanciu, editor: Marius Frăţilă)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.