COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 29 mai, ora 23 – 30 mai, ora 21 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 30 mai, ora 10 – 30 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului COD PORTOCALIU: 30-05-2025 ora 17 Intre 17:55 si 18:45 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, descărcări electrice, izolat grindină. in Județul Ialomiţa, Județul Giurgiu, Județul Ilfov; COD PORTOCALIU: 30-05-2025 ora 17 Intre 17:45 si 18:45 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, descărcări electrice, grindină. in Județul Argeş; COD PORTOCALIU: 30-05-2025 ora 17 Intre 17:35 si 18:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, descărcări electrice. in Județul Prahova; COD GALBEN: 30-05-2025 ora 17 Intre 17:30 si 18:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, izolat grindină de mici dimensiuni in Județul Ialomiţa, Județul Giurgiu, Județul Ilfov; COD GALBEN: 30-05-2025 ora 17 Intre 17:20 si 18:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină de mici dimensiuni. in Județul Olt, Județul Dolj;
Miercurea Ciuc, 15 aug/Agerpres/- Reprezentanţi ai românilor din comunităţile istorice şi din diaspora, alături de aproximativ 1.500 de credincioşi au participat, luni, la hramul mănăstirii 'Adormirea Maicii Domnului' de la Izvoru Mureşului, supranumită şi mănăstirea românilor de pretutindeni.
Liturghia prilejuită de marea sărbătoare a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Emilian Lovişteanu şi de episcopul Gurie, al Devei şi Hunedoarei. Tricolorul românesc a fost arborat în curtea mănăstirii, dar putea fi văzut şi prins în pieptul pelerinilor care au venit la slujbă, mulţi dintre ei purtând costume populare.
Reprezentanţii românilor din comunităţile istorice, care vor fi prezenţi la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, s-au declarat bucuroşi şi emoţionaţi că participă la o sărbătoare atât de importantă şi au mărturisit că la Izvoru Mureşului se simt acasă.
' Am fost de multe ori la mănăstire, dar niciodată nu am fost la o sărbătoare mare precum cea de astăzi şi văzând atât de mulţi români din zonă şi noi, românii veniţi din mai multe ţări din jurul României, nu pot să vă explic ce emoţie simt. E o emoţie, în primul rând, de unitate, de apartenenţă la ceva, sentimentul că ai o casă unde trăim noi, toţi românii, indiferent dacă suntem din România, Serbia sau din alte ţări', a declarat Daniel Magdu, reprezentantul comunităţii românilor din Voivodina, Serbia.
La rândul său, Predrag Balaşevici, din Valea Timocului, Serbia, a afirmat că bucuria participării la liturghie, alături de un număr mare de români, este cu atât mai mare cu cât românilor din Serbia de Răsărit li s-a interzis, decenii întregi, construirea de biserici şi oficierea de slujbe în limba română.
' Noi, românii din Serbia de Răsărit, avem puţine biserici şi acolo unde avem biserici avem mari probleme cu slujba în limba română, pentru că preoţilor românilor li se interzice slujba în limba română. Vin cu mare bucurie aici şi aş dori şi eu să văd în Serbia, la o zi mare, mulţi români la o slujbă, pentru că timp de decenii biserica ne-a fost alungată şi nu am avut posibilitatea să ascultăm slujba în limba română. Este un mare lucru să fii aici, să asculţi, să participi, împreună cu fraţii români de aici şi de pretutindeni', a afirmat Predrag Balaşevici, reprezentant al românilor din Valea Timocului.
Şi Ivo Gheorghiev, din Bulgaria, a spus că la Izvoru Mureşului şi-a regăsit 'liniştea sufletească şi spirituală' şi şi-a exprimat speranţa că 'lucrurile vor intra în partea normală şi nu vom mai fi trataţi de oameni nedoriţi de nimeni'.
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Emilian Lovişteanu, i-a îndemnat pe credincioşi să se roage Maicii Domnului ca să 'mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru salvarea sufletelor' şi a reamintit că porunca iubirii rămâne permanent valabilă în lumea aceasta şi în lumea veşniciei lui Dumnezeu.
'Ce-i foloseşte omului, ce ne foloseşte nouă, dacă vom cuceri lumea întreagă, însă ne vom pierde sufletul? (...) Credinţa ne poate ajuta să ne salvăm sufletele şi mai ales ca sufletele noastre să trăiască în veşnicie. Adeseori ne îngrijim să facem fapte bune, însă doar din interes, că să primim ceva în schimb şi nu din dragoste desăvârşită faţă de Dumnezeu sau din dragoste faţă de apropiaţii noştri, faţă de oameni. (...)De aceea ne rugăm Maicii Domnului, ca să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele noastre, care să fie salvate', a spus episcopul Vicar Emilian Lovişteanu.
El a subliniat faptul că mănăstirea de la Izvoru Mureşului reprezintă o oază de românism şi de ortodoxie, unde se simt acasă românii veniţi de pretutindeni.
'Mănăstirea aceasta ne face să ne simţim ca acasă, fie că venim din alte provincii româneşti sau alte ţinuturi ale lumii (...), mănăstirea aceasta ne face să ne simţim români, demni că suntem ortodocşi şi români şi mai ales că suntem fii lui Dumnezeu şi copiii Maicii Domnului', a mai afirmat episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.
La rândul său, episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, i-a a binecuvântat pe pelerini şi pe participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului şi a punctat faptul că drapelul şi crucea sunt cele două icoane ale poporului român.
'Mănăstirea de la Izvoru Mureşului este o oază de spiritualitate românească şi, în acelaşi timp, mărturie a drapelului nostru naţional. Crucea şi drapelul sunt cele două icoane cu care poporul român călătoreşte până la porţile veşniciei', a încheiat episcopul Covasnei şi Harghitei.
Mănăstirea de la Izvoru Mureşului, realizată în stil brâncovenesc, încântă nu numai prin frumuseţea construcţiilor şi prin zona superbă în care este aşezată, ci şi prin cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din România, realizată în stil neobizantin. Piatra de temelie a fost turnată în anul 1996, iar primul primul hram al mănăstirii s-a oficiat la 15 august 1999, în vreme ce sfinţirea a avut loc un an mai târziu, în prezenţa patriarhului de atunci, Preafericitul Teoctist. AGERPRES(A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu)
Liturghia prilejuită de marea sărbătoare a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Emilian Lovişteanu şi de episcopul Gurie, al Devei şi Hunedoarei. Tricolorul românesc a fost arborat în curtea mănăstirii, dar putea fi văzut şi prins în pieptul pelerinilor care au venit la slujbă, mulţi dintre ei purtând costume populare.
Reprezentanţii românilor din comunităţile istorice, care vor fi prezenţi la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, s-au declarat bucuroşi şi emoţionaţi că participă la o sărbătoare atât de importantă şi au mărturisit că la Izvoru Mureşului se simt acasă.
' Am fost de multe ori la mănăstire, dar niciodată nu am fost la o sărbătoare mare precum cea de astăzi şi văzând atât de mulţi români din zonă şi noi, românii veniţi din mai multe ţări din jurul României, nu pot să vă explic ce emoţie simt. E o emoţie, în primul rând, de unitate, de apartenenţă la ceva, sentimentul că ai o casă unde trăim noi, toţi românii, indiferent dacă suntem din România, Serbia sau din alte ţări', a declarat Daniel Magdu, reprezentantul comunităţii românilor din Voivodina, Serbia.
La rândul său, Predrag Balaşevici, din Valea Timocului, Serbia, a afirmat că bucuria participării la liturghie, alături de un număr mare de români, este cu atât mai mare cu cât românilor din Serbia de Răsărit li s-a interzis, decenii întregi, construirea de biserici şi oficierea de slujbe în limba română.
' Noi, românii din Serbia de Răsărit, avem puţine biserici şi acolo unde avem biserici avem mari probleme cu slujba în limba română, pentru că preoţilor românilor li se interzice slujba în limba română. Vin cu mare bucurie aici şi aş dori şi eu să văd în Serbia, la o zi mare, mulţi români la o slujbă, pentru că timp de decenii biserica ne-a fost alungată şi nu am avut posibilitatea să ascultăm slujba în limba română. Este un mare lucru să fii aici, să asculţi, să participi, împreună cu fraţii români de aici şi de pretutindeni', a afirmat Predrag Balaşevici, reprezentant al românilor din Valea Timocului.
Şi Ivo Gheorghiev, din Bulgaria, a spus că la Izvoru Mureşului şi-a regăsit 'liniştea sufletească şi spirituală' şi şi-a exprimat speranţa că 'lucrurile vor intra în partea normală şi nu vom mai fi trataţi de oameni nedoriţi de nimeni'.
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Emilian Lovişteanu, i-a îndemnat pe credincioşi să se roage Maicii Domnului ca să 'mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru salvarea sufletelor' şi a reamintit că porunca iubirii rămâne permanent valabilă în lumea aceasta şi în lumea veşniciei lui Dumnezeu.
'Ce-i foloseşte omului, ce ne foloseşte nouă, dacă vom cuceri lumea întreagă, însă ne vom pierde sufletul? (...) Credinţa ne poate ajuta să ne salvăm sufletele şi mai ales ca sufletele noastre să trăiască în veşnicie. Adeseori ne îngrijim să facem fapte bune, însă doar din interes, că să primim ceva în schimb şi nu din dragoste desăvârşită faţă de Dumnezeu sau din dragoste faţă de apropiaţii noştri, faţă de oameni. (...)De aceea ne rugăm Maicii Domnului, ca să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele noastre, care să fie salvate', a spus episcopul Vicar Emilian Lovişteanu.
El a subliniat faptul că mănăstirea de la Izvoru Mureşului reprezintă o oază de românism şi de ortodoxie, unde se simt acasă românii veniţi de pretutindeni.
'Mănăstirea aceasta ne face să ne simţim ca acasă, fie că venim din alte provincii româneşti sau alte ţinuturi ale lumii (...), mănăstirea aceasta ne face să ne simţim români, demni că suntem ortodocşi şi români şi mai ales că suntem fii lui Dumnezeu şi copiii Maicii Domnului', a mai afirmat episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.
La rândul său, episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, i-a a binecuvântat pe pelerini şi pe participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului şi a punctat faptul că drapelul şi crucea sunt cele două icoane ale poporului român.
'Mănăstirea de la Izvoru Mureşului este o oază de spiritualitate românească şi, în acelaşi timp, mărturie a drapelului nostru naţional. Crucea şi drapelul sunt cele două icoane cu care poporul român călătoreşte până la porţile veşniciei', a încheiat episcopul Covasnei şi Harghitei.
Mănăstirea de la Izvoru Mureşului, realizată în stil brâncovenesc, încântă nu numai prin frumuseţea construcţiilor şi prin zona superbă în care este aşezată, ci şi prin cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din România, realizată în stil neobizantin. Piatra de temelie a fost turnată în anul 1996, iar primul primul hram al mănăstirii s-a oficiat la 15 august 1999, în vreme ce sfinţirea a avut loc un an mai târziu, în prezenţa patriarhului de atunci, Preafericitul Teoctist. AGERPRES(A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.