Piteşti, 9 aug /Agerpres/ - Cinci dintre suspecţii arestaţi în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoeşti beneficiau de ajutoare sociale deşi nu ar fi avut acest drept, a afirmat marţi prefectul judeţului Argeş, Cristian Soare.

"Legat de controlul la Berevoeşti, am extins verificările pentru a urmări dacă cele 14 persoane beneficiare de ajutor social aveau dreptul să primească aceste ajutoare. Controlul nu a fost încă finalizat, însă din verificări a rezultat ca trei dintre beneficiari deţineau autovehicule utilitare, iar alţi doi aveau conturi bancare mai mari de 3.000 de lei şi, potrivit legii, aceştia nu aveau dreptul la ajutor social", a declarat, într-o conferinţă de presă, Cristian Soare.

Prefectul a mai anunţat că va transmite datele la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), pentru a efectua demersuri de sistare a ajutorului social şi de recuperare a sumelor încasate necuvenit.

Verificările efectuate anterior de reprezentanţii Instituţiei Prefectului Argeş mai arătaseră că unii dintre cei 14 beneficiari de ajutoare sociale erau scutiţi de muncă în folosul comunităţii în baza unor adeverinţe medicale suspecte, în acest caz fiind sesizate Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) şi Colegiul Medicilor.

În urma descinderilor în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoeşti au fost arestate preventiv 37 de persoane implicate în exploatarea victimelor minore şi majore.

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008, s-au constituit mai multe grupuri infracţionale structurate pe baza relaţiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice, cu situaţii materiale precare), în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat şi prin obligarea la practicarea cerşetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi de lipsire de libertate.

În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice (de lângă biserici, gări şi autogări) sau chiar din propriile locuinţe şi ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forţate să efectueze zilnic diverse munci şi activităţi atât în gospodăriile suspecţilor, cât şi în proximitatea localităţii. Aceştia trebuiau să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localităţii şi să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecţilor care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în judeţele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj).

Victimele erau ameninţate şi lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte contondente, persoanele vătămate fiind aduse în stare de aservire şi lipsire de libertate în condiţiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.

Procurorii mai susţin că, de cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi alimentare, erau legate (cu lanţuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopţii ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare - erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă; erau legate de mâini şi picioare şi puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor, li se arunca mâncarea pe jos. De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Irina Poenaru)