COD PORTOCALIU: 25-05-2025 ora 10 Intre 25 mai, ora 20 – 27 mai, ora 10 Fenomene vizate: se va semnala cantități însemnate de apă

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 4 aug /Agerpres/ - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi, printre care se numără subfinanţarea, tendinţa de birocratizare excesivă, faptul că 56% din autospecialele de stingere au o vechime de peste 20 de ani şi "riscul seismic ridicat" prezentat de 32 din clădirile din patrimoniul IGSU.

Potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei de consolidare şi dezvoltare a IGSU pentru perioada 2016-2025, care a fost supus dezbaterii publice joi, printre vulnerabilităţi se mai numără dotarea insuficientă cu mijloace tehnice şi echipamente, dezvoltarea insuficientă a sistemului de comandă şi control al IGSU, dar şi faptul că vârsta medie a personalului este de 38 ani şi aproximativ 1.335 de cadre vor ieşi la pensie pentru limită de vârstă în grad în intervalul 2016-2026 (în anul 2026, vor exista în jur de 6170 pompieri cu vârsta cuprinsă între 50-56 ani).

La acestea se adaugă dotarea insuficientă cu echipamente de protecţie individuală, lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore, precum cutremurele, dar şi lipsa unor centre de refacere psihică şi fizică a personalului operativ de intervenţie.

Obiectivul fundamental al strategiei este "consolidarea şi dezvoltarea IGSU în vederea creşterii capacităţii operaţionale şi de răspuns, reducerii impactului efectelor situaţiilor de urgenţă asupra comunităţilor şi îmbunătăţirii calităţii misiunilor executate in folosul populaţiei".

În strategie se mai spune că în domeniul situaţiilor de urgenţă România a fost afectată de riscuri a căror amploare, intensitate, frecvenţă şi mod de manifestare au generat un impact negativ important asupra dezvoltării sociale şi economice, impunând alocarea unor resurse materiale, umane şi financiare substanţiale pentru restabilirea stării de normalitate. În acest sens, în nota de fundamentare a strategiei este menţionat incendiul din clubul Colectiv şi recomandările făcute de Corpul de Control al premierului cu privire la intervenţia în acest caz.

Printre rezultatele aşteptate în urma aplicării strategiei se numără respectarea şi aplicarea de către cetăţeni, instituţii şi mediul privat a prevederile legale în domeniul situaţiilor de urgenţă, actualizarea procedurilor de avizare şi autorizare prin eliminarea verigilor inutile, promovarea şi aplicarea noilor tehnologii care asigură reducerea impactului situaţiilor de urgenţă, dezvoltarea şi asigurarea fondului naţional de adăpostire şi realizarea unui sistem naţional integrat de înştiinţare-avertizare şi alarmare eficient. La acestea se adaugă consolidarea voluntariatului în cadrul IGSU şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

Totodată, potrivit strategiei, timpul de răspuns în cazul stingerii incendiilor este de 8 minute, în zonele urbane, la cel puţin 90% din cazurile de urgenţă, respectiv de 14 minute, în zonele rurale, la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă.

În ceea ce priveşte acordarea primului ajutor calificat, timpul de răspuns este de 6 minute, în zonele urbane, la cel puţin 90% din cazurile de urgenţă, şi de 9 minute, în zonele rurale, la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă. În privinţa asistenţei medicale de urgenţă în prespital, timpul de răspuns este de 12 minute, în zonele urbane, la cel puţin 90% din cazurile de urgenţă, şi de 15 minute, în zonele rurale, la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă.

Pe de altă parte, în strategie se face referire şi la contextul internaţional în domeniul situaţiilor de urgenţă, dar şi la mai multe categorii de riscuri cu care România se poate confrunta, fiind enumerate riscurile de incendiu, riscurile naturale, riscurile tehnologice şi riscurile biologice. În această ultimă categorie, se spune printre altele că "Ebola, Zika şi alţi viruşi sau agenţi patogeni cu grad mare de contaminare sunt o prezenţă posibilă şi probabilă pe teritoriul României", chiar dacă se găsesc la mare distanţă de focarul de îmbolnăvire, edificatoare fiind în acest sens măsurile profilactice şi de răspuns gestionate prin Comitetul Naţional Ebola (transformat în Comitetul Naţional pentru Boli înalt Contagioase).

Având în vedere termenul minim în care strategia produce efecte (10 ani), precum şi faptul că planurile de acţiune pentru implementarea acesteia vor fi elaborate pentru perioade mult mai scurte (3 ani), impactul financiar estimat pentru 2016-2018 este de aproximativ 103.000.000 euro, defalcat astfel: fonduri de la bugetul de stat/MAI - 34.000.000 euro şi fonduri structurale: POIM - 127.000.000 euro; POCA - 510.000 euro; RO-RISK - 4.158.000 euro; INTERREGIO - 13.000.000 euro. AGERPRES/(AS - autor: Mădălina Cerban, editor: Karina Olteanu)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.