Paris, 4 mai /Agerpres/ - România înregistrează cel mai mare număr de mame cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani din Europa, avertizează miercuri AFP, care atrage atenţia asupra unui fenomen îngrijorător - România şi Bulgaria, cele mai sărace două ţări din Uniunea Europeană, sunt şi cele care înregistrează cele mai mari proporţii de copii născuţi din mame adolescente.

''Dumnezeu mi-a dat o fată minunată. Dar viaţa este grea, întrucât sunt eu însămi un copil'', afirmă Lorena, în vârstă de 15 ani. ''Nu am dorit această sarcină, aş fi vrut ca ea să vină mai târziu'', mărturiseşte tânăra din Botoşani, legănându-şi bebeluşul. Ea trăieşte alături de copilul său şi de alte şapte familii într-o clădire dezafectată.

La câţiva kilometri depărtare, Diana, având tot 15 ani, îşi aminteşte că a plâns atunci când a aflat că este însărcinată.

''Viaţa mea s-a schimbat enorm'', afirmă adolescenta, ce regretă că ''nu se mai poate juca împreună cu fetele ca înainte''. Abandonată de tatăl copilului său, ea trăieşte împreună cu mama ei şi şase fraţi şi surori într-o casă cu două camere.

Circa 18.600 de adolescente române, dintre care 2.212 cu vârste între 12 şi 15 ani, au născut în 2014 - cifră în uşoară scădere faţă de 2013, potrivit Institutului român de Statistică. Mai mult de două treimi dintre ele trăiesc în mediul rural.

Chiar dacă nu există date oficiale, ONG-urile estimează că minoritatea romă din România, de circa 2 milioane de persoane şi în sânul căreia mariajele precoce rămân frecvente, este în special vizată de această chestiune.

''Este vorba despre un fenomen complex provocat de sărăcie, emigraţie - care face ca numeroşi copii să fie lăsaţi în grija bunicilor - şi mai ales de absenţa educaţiei în materie de sănătate şi reproducere'', a explicat pentru AFP şefa filialei din România a asociaţiei 'Salvaţi Copiii!', Gabriela Alexandrescu.

''În satele unde am mers, majoritatea tinerilor nu au urmat niciun curs pe această temă'', subliniază ea.

Or, o sarcină la o adolescentă ridică probleme serioase de ordin medical şi social. Numeroase mame tinere sunt nevoite să abandoneze şcoala sau suferă de depresie severă, în timp ce bebeluşii lor se nasc adesea prematur.

La finalul lui 2015, evocând o situaţie critică, 60 de ONG-uri au cerut Ministerului Educaţiei să introducă în programa şcolară cursuri de educaţie sexuală. Semnatarii estimau că în acest fel se va reduce numărul sarcinilor nedorite, dar în acelaşi timp tinerii vor fi protejaţi de bolile cu transmitere sexuală.

''Ministerul Sănătăţii sprijină introducerea unor cursuri de educaţie sanitară, care să includă noţiuni de igienă, informaţii privind bolile transmisibile şi reproducerea'', a indicat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Oana Grigore.

Declarându-se îngrijorat de numărul considerabil de sarcini precoce nedorite, Comitetul ONU pentru drepturi economice, sociale şi culturale a cerut României să adopte o strategie naţională referitoare la sănătatea sexuală şi genetică.

Gabriela Alexandrescu subliniază că adesea mamele minore provin din ''familii marginalizate, vulnerabile'' şi ea pledează pentru un rol sporit al serviciilor sociale şi medicale. ''Din păcate, înainte de a naşte, aceste fete nu consultă decât foarte rar un medic'', spune ea. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Vicenţiu Purcărea)