Bucureşti, 25 apr /Agerpres/ - Aproape două treimi dintre participanţii la un studiu IRES consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine dacă după Revoluţia din 1989 s-ar fi optat pentru monarhie, dar numai 21% susţin că ar prefera trecerea la monarhie, în timp ce 62% declară că ar alege menţinerea republicii în eventualitatea organizării unui referendum privind forma de guvernământ în ţara noastră.

Potrivit studiului "Casa Regală a României la 150 de ani - Percepţii şi reprezentări", publicat în revista Sinteza şi transmis luni AGERPRES de Biroul de Presă al Majestăţii Sale Regelui Mihai I, aproape două treimi (61%) dintre români au încredere în Casa Regală, iar 93% dintre intervievaţii sondajului IRES susţin că au auzit despre această instituţie.

"Încrederea în Casa Regală este prezentă pe coordonate pozitive (multă şi foarte multă) în rândul a 61% dintre cei chestionaţi şi creşte odată cu înaintarea în vârstă, iar respondenţii cu studii superioare declară în mai mare măsură decât cei cu un nivel de educaţie mai scăzut că au multă sau foarte multă încredere în această instituţie; proporţia celor care declară că au foarte multă sau multă încredere în Casa Regală a României este mai scăzută în Moldova, faţă de celelalte regiuni", precizează studiul.

Potrivit sondajului, "între 6 şi 7 intervievaţi din 10 nu au dat un răspuns când au fost întrebaţi ce principii sau valori reprezintă, în viziunea lor, Casa Regală a României, iar dintre cei care au oferit un răspuns la această întrebare, cei mai mulţi au menţionat drept principii evocate de Casa Regală corectitudinea, seriozitatea, încrederea, tradiţia, onestitatea, cinstea şi stabilitatea".

Studiul relevă că aproape un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituţii, bărbaţii, persoanele care locuiesc la oraş şi cele care trăiesc în sudul României declarând într-o proporţie mai mare că ar cunoaşte activitatea Casei Regale. Doar 5% dintre cei care sunt familiarizaţi cu activitatea Casei Regale sunt nemulţumiţi şi au o părere proastă sau foarte proastă despre ea.

O treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României sunt familiarizaţi cu activitatea principesei Margareta şi a principelui Radu, părerile celor care cunosc activitatea principilor fiind bune sau foarte bune în proporţie de 90%, doar 6% dintre aceştia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă.

Unul din zece respondenţi nu îşi declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei Regale în viaţa publică din România. Proporţiile celor care cred că aceştia sunt implicaţi atât cât trebuie în viaţa publică din România şi a celor care consideră că sunt implicaţi insuficient sunt apropiate: 42% versus 45%.

Întrebaţi ce anume ar trebui să facă membrii Casei Regale pentru a fi mai implicaţi în viaţa publică din România, respondenţii care consideră că aceştia sunt implicaţi insuficient recomandă cel mai frecvent: o mai mare implicare în politică/ legislaţie (17%), Casa Regală să se facă mai bine cunoscută (10%) şi Casa Regală să sprijine săracii /să realizeze acte de caritate (6%).

Relaţiile Casei Regale cu Europa şi alte Case Regale sunt evaluate pozitiv în cea mai mare măsură, 85%, respectiv 84% dintre respondenţii care au auzit de Casa Regală a României având o părere foarte bună şi bună despre acestea.

În ceea ce priveşte percepţia referitoare la relaţiile dintre Casa Regală şi români, 82% dintre respondenţii care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună.

Relaţiile Casei Regale cu Preşedinţia României suscită opinii pozitive în rândul a 73% dintre persoanele cărora le-a fost adresată această întrebare, iar relaţiile pe care Casa Regală le are cu societatea civilă determină păreri bune sau foarte bune în rândul a 67% dintre intervievaţi.

Relaţiile dintre Guvern şi Casa Regală sunt percepute pozitiv de către majoritatea respondenţilor (55%), iar cele cu Parlamentul şi oamenii politici români înregistrează evaluări pozitive în proporţie de 53%, respectiv 46%.

77% dintre respondenţii care au auzit de Casa Regală a României sunt de părere că în viitor relaţiile acesteia cu societatea românească ar trebui să se consolideze şi alţi 10% dintre respondenţi menţionează că rolul Casei Regale ar fi să preia puterea/conducerea ţării.

Rugaţi să acorde note care să indice opinia lor privind însemnătatea rolului pe care l-au avut regii în istoria României, respondenţii au acordat note care semnifică însemnătate crescută (apropiere de un rol 'crucial') în primul rând regelui Mihai I (medie de 8,36) şi regelui Carol I (media fiind de 8,16).

Aproape două treimi dintre intervievaţii care au auzit de Casa Regală a României declară că ştiu cine succede regelui Mihai I în reprezentarea instituţiei. 71% dintre cei care declară că sunt la curent cu această informaţie o menţionează pe principesa Margareta drept persoana care va reprezenta, în viitor, Casa Regală a României, iar alţi 15% amintesc că în linia de succesiune ar urma 'fiica regelui', fără însă a specifica la care dintre fiicele regelui Mihai I fac referire.

99% dintre respondenţi au auzit de regele Mihai I, iar despre deteriorarea stării sale de sănătate sunt informaţi cea mai mare parte dintre românii intervievaţi (92%).

Doar 16% dintre respondenţi cunosc data în care se sărbătoreşte Ziua Regalităţii în România şi 12% declară că sărbătoresc această zi. Mai mult de jumătate (51%) dintre persoanele chestionate declară că sunt la curent cu faptul că anul 2016 este unul jubiliar, sărbătorindu-se 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României, dar şi de la punerea bazelor Statului român modern.

Studiul "Casa Regală a României la 150 de ani - Percepţii şi reprezentări" a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES în perioada 23-24 martie 2016, pe un eşantion total de 1.073 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare fiind de plus/minus 3%. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Florin Marin)