Bucureşti, 17 feb /Agerpres/ - Segregarea este o constantă a vieţii în toate comunităţile din România, nu doar în Bucureşti, iar aceasta înseamnă o separare pe anumite principii între diferite grupuri, elemente sociale, a declarat lectorul univ. dr. Viorel Mionel de la ASE Bucureşti, într-o conferinţă desfăşurată marţi seara la Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suţu.

În opinia acestuia, procesul segregării "este unul care se constituie, cel mai adesea, natural".

"Segregarea este o constantă a vieţii în toate comunităţile din România, nu doar în Bucureşti. Aceasta înseamnă o separare pe anumite principii între diferite grupuri, elemente sociale. Sunt două tipuri mari de segregare - una este socială, cu aspecte legate de populaţie, şi alta fizică, în teritoriu, ce generează populaţia în teritoriu. Unele pot genera ceva, altele nu, dar există la nivel social. După aceea, la nivel social există mai multe tipologii: de etnie, de rasă, de venituri, de religie, şcolar, etc", a explicat Viorel Mionel.

Vorbind despre segregarea din Capitală, el a arătat că, deşi aceasta este foarte vizibilă - printre exemplele prezentate numărându-se populaţia cu venituri mai mici din Rahova, zona Amurgului, emigranţii chinezi stabiliţi în zona de est sau cei care s-au segregat voluntar, cum ar fi cei din zona de nord a Bucureştiului -, bucureştenii nu o remarcă în mod special.

"Noi nu suntem obişnuiţi să o vedem. Deşi o trăim, nu suntem obişnuiţi să o vedem pentru că, dacă mergem în Rahova, ştim că Rahova este un cartier mai sărac, în raport cu celelalte (...) sau, un alt exemplu, cel al asiaticilor, sau ajungem în Pipera şi vedem case care apar ca unele fortăreţe. (...) Deci, aceasta este segregarea. Luăm contact cu ea, dar nu conştientizăm, pentru că noi, bucureştenii, suntem cumva nişte oameni care tolerăm tot şi pe toţi, în anumite doze", a mai spus Mionel.

El a amintit şi de segregarea în cazul romilor săraci, care stau în oraşe "care sunt definite de garduri, de ziduri". El a precizat că acest fenomen există în toată România, de la Baia Mare până la Bucureşti.

În opinia sa, "segregarea poate fi diminuată", dar nu poate fi făcută să dispară.

"Segregarea poate fi diminuată, dar uniformizare nu poate exista. Am vorbit de perioada comunistă în care s-a încercat uniformizarea, dar totuşi un grup de privilegiaţi politic sporeau şi erau localizaţi în anumite spaţii. Eram obişnuiţi cu protipendada de partid ori asta era o segregare indusă de partidul care voia uniformizarea", a susţinut Mionel.

La rândul său, Horia Barna a vorbit în special despre o formă de segregare - cea a romilor -, spunând că ''din punct de vedere cultural şi civilizaţional este mai interesat de efectele acestor segregări de tip cultural''.

"La noi serialele de acest tip, cu Şatra şi celelalte, ca şi filmele făcute mai demult în Republica Moldova, dădeau un fel de exotism", a fost de părere Horia Barna, dând exemplu şi filmul "Aferim!" care s-a bucurat de succes la Berlin.

Cristian Radu, de la Rezistenţa umană, a prezentat o hartă a segregării urbane din Bucureşti în care au fost prezentate atât sectoarele mai sărace - 5 şi 4 -, dar şi zonele în care populaţia potentă financiar a ales să se izoleze, precum cartierul Pipera. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu)