Bucureşti, 10 feb /Agerpres/ - Centrul de Resurse Juridice (CRJ) consideră că proiectul de lege privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, iniţiat de deputatul Liviu Dragnea, dublează legislaţia antidiscriminare, făcând-o inoperabilă, şi solicită Camerei Deputaţilor să nu îl voteze.

Potrivit unui comunicat al Centrului de Resurse Juridice, transmis miercuri AGERPRES, "această iniţiativă este deosebit de periculoasă", "având în vedere contextul românesc în care oamenii politici au o lungă istorie de afirmaţii discriminatorii, cât şi anul electoral care tocmai a început, dar şi experienţa ultimei campanii prezidenţiale, nelipsită de folosirea prejudecăţilor populaţiei în scop electoral".

În opinia CRJ, prin adoptarea proiectului de lege amintit ar fi "un CNCD în interiorul CNCD, adică Departamentul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei, care aplică sancţiuni persoanelor fizice şi juridice pentru defăimare socială".

"Aşadar, dacă proiectul Dragnea trece, în cazul în care un politician va face afirmaţii discriminatorii cu privire la diferite grupuri vulnerabile la discriminare, iar un ONG va dori să facă plângere împotriva acestuia la CNCD, se va pune întrebarea dacă afirmaţiile se încadrează sub OG 137/2000, legea cadru în vigoare în domeniul sancţionării şi combaterii discriminării, sau sub eventuala Lege Dragnea. Nu avem nicio îndoială că politicianul în cauză va susţine că se încadrează sub eventuala Lege Dragnea şi că ONG-ul nu are calitate să depună plângerea. Va rămâne ca CNCD sau instanţa, dacă procesul este dus în faţa unui judecător, să decidă care lege se aplică, iar decizia va arăta gradul de independenţă al instituţiei sau instanţei", precizează comunicatul.

De asemenea, potrivit CRJ, "dacă o persoană individuală va depune plângerea la CNCD pe OG 137/2000 se va pune problema dovedirii prejudiciului individual, iar sub eventuala Lege Dragnea va apărea în plus necesitatea ca persoana care depune plângerea să fie cea care dovedeşte prejudiciul, şi nu politicianul în cauză să dovedească absenţa prejudiciului."

"În concluzie, din punctul nostru de vedere, va deveni foarte complicat ca cineva să mai conteste legal afirmaţii discriminatorii ale politicienilor", afirmă CRJ.

CRJ menţionează că, în prezent, "constatarea discriminării (...) se face de CNCD, într-un Consiliu director format din 9 persoane, aplicând, conform legii, procedurile şi principiile specifice unui proces civil". De asemenea, în acest moment, şi în România, conform standardelor din directivele UE în materie, se aplică inversarea sarcinii probei.

"Acest lucru înseamnă că persoana care acuză aduce un început de dovadă din care să reiasă o poveste plauzibilă pentru încadrarea în OG 137/2000, iar persoanei acuzate îi revine sarcina de a dovedi că nu a discriminat. Acesta este standardul în toată lumea civilizată, considerându-se că victima discriminării se află într-o poziţie dezavantajată în a-şi construi probatoriul", se arată în comunicatul Centrului de Resurse Juridice. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu)