Bucureşti, 8 feb /Agerpres/ - Academia Română atrage atenţia asupra pericolului reprezentat de excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie, aşa cum apar acestea în propunerile formulate în cele trei variante ale Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial din România de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi care se află acum în dezbatere publică.

Într-o postare pe site-ul Academiei Române, reprezentând punctul de vedere al prestigiosului for referitor la documentul amintit, transmis de Biroul Prezidiului Academiei, acesta solicită ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, reanalizarea celor trei variante alte actualului Plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, alocarea unui număr optim de ore pentru disciplinele limba latină la clasa a VIII-a, limba şi literatura română şi istorie pentru întreg ciclul V-VIII, precum şi pentru celelalte discipline de studiu.

"Academia Română vă solicită (...) elaborarea atentă a unor programe echilibrate, care să ţină cont de principiile interdisciplinarităţii şi complementarităţii, astfel încât învăţământul gimnazial să-şi îndeplinească în mod real misiunea: aceea de a forma cultura generală a elevilor şi a pune bazele dezvoltării armonioase a tinerei generaţii", se menţionează în document.

Potrivit Academiei Române, excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie (...) reprezintă "un pericol", reprezentanţii forului motivând că "vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi creativă".

"Istoria cu deosebire oferă o perspectivă largă asupra realităţii, situată în orizontul devenirii, şi asigură, astfel, cadrul de integrare şi capacitatea de a răspunde provocărilor prezentului. Limba şi literatura română dezvoltă capacitatea de înţelegere a noţiunilor, conceptelor, fenomenelor, dar şi sensibilitatea, bunul gust, receptarea estetică. Şi, desigur, atât de necesara capacitate de exprimare corectă şi de structurare a unui discurs cu sens. Latina consolidează cunoştinţele de gramatică, de logică, furnizează terminologia pentru majoritatea ştiinţelor exacte şi, nu în ultimul rând, este purtătoarea unor valori care au stat la baza construirii civilizaţiei europene moderne şi contemporane", precizează Academia Română.

Academie Română consideră că "propunerile acestui nou Plan-cadru compromit printr-un singur gest, insuficient cântărit, eforturile a generaţii de intelectuali responsabili şi pun sub semnul pericolului însăşi identitatea noastră".

"Să nu uităm că însuşi statul român s-a constituit, la 1859, în jurul ideii de unitate a tuturor celor 'de gintă latină'. În acest context, prima misiune a Academiei Române, la 1866, a fost să alcătuiască gramatica şi dicţionarul limbii române şi să redacteze tratatul de istoria românilor, tocmai pentru a susţine şi cultiva conştiinţa identităţii noastre. (...) Consecinţele nu vor întârzia să apară, iar Istoria nu va fi îngăduitoare", se arată în document.

De asemenea, în document este sesizat "un alt viciu fundamental al actualului Plan-cadru, şi anume tendinţa de a avea la nivelul învăţământului gimnazial cât mai multe materii cu doar o oră de studiu pe săptămână, periclitând astfel instruirea solidă şi educaţia".

"Membri ai Academiei Române au semnalat în repetate rânduri insuficienţa numărului de ore la disciplina istorie, inconsistenţa programelor şi deficienţele manualelor. Specialişti din institutele de cercetare ale Academiei Române au adresat memorii şi au propus Ministerului Educaţiei sprijin şi consiliere în elaborarea ghidurilor de predare şi în perfecţionarea cadrelor didactice" , menţionează sursa citată.

Punctul de vedere este semnat de membrii Biroului Prezidiului Academiei Române: acad. Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, acad. Bogdan Simionescu, acad. Alexandru Surdu, acad. Victor Spinei, vicepreşedinţi ai Academiei, şi acad. Victor Voicu, secretar general al prestigioasei instituţii.

O solicitare similară, intitulată "Apel pentru limba latină", a fost adresată ministrului Curaj, la iniţiativa acad. Bogdan C. Simionescu şi acad. Solomon Marcus, de către un grup de 500 de intelectuali români, între semnatari numărându-se: acad. Eugen Simion, acad. Ioan Aurel Pop, acad. Marius Sala, membrii corespondenţi şi de onoare ai Academiei Române, cercetători din institutele de cercetare din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca ale acestui for. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin)