INTERVIU Ministrul Educației, Adrian Curaj: Trebuie să ne dăm șansa de a participa la construcția propriului viitor

 •  Social
3842 afişări

Ministrul Educației, Adrian Curaj, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că este nevoie de echilibru pentru a stimula performanța și a răspunde nevoilor de echitate și incluziune, adăugând că pentru prima dată în dezvoltarea cadrului curricular vor fi stabilite grupuri interdisciplinare, care vor lucra independent pe conținuturile manualelor școlare.

75fd1021-bacd-4d36-b7e9-9dba964417db

''(...) Cred în România educată și cred că trebuie să ne dăm această șansă: de a participa la construcția propriului viitor'', declară ministrul.

El a vorbit și despre transparența în educație, învățământul profesional, concursurile pentru directorii de unități de învățământ și granturile care ar urma să fie acordate instituțiilor de învățământ cu profesorii cei mai buni.

AGERPRES: Cum arăta sistemul de învățământ la începutul mandatului dumneavoastră?
Adrian Curaj: Cu plusuri și minusuri, cu bune și rele, dar trebuie să înțelegem profund dificultățile și să putem face efectiv ceva. Cred că lipsește predictibilitatea pe ambele componente, și preuniversitar și universitar, lipsește bună parte a memoriei instituționale. De exemplu, datele colectate nu sunt accesibile, nu sunt disponibile. Asta oprește o chestiune care în lume se rostogolește fantastic acum, analiza de date: înțelegere, descoperire de tendințe.

După aceea, sunt foarte multe inițiative care au făcut și fac bine, nu sunt suficient de vizibile și, mai ales, nu se vede legătura între ele, ceea ce creează mult mai puțin impact decât am putea avea. Apoi, mi se pare o utilizare mai puțin eficientă a fondurilor europene, cele puține pe care l-am utilizat. Orientarea spre a cheltui, doar, ne-a făcut să nu ne gândim suficient la impact și, mai ales, modul de raportare nu ne ajută să tragem concluzii pentru viitor. Acestea sunt câteva din lucrurile pe care voi încerca să le corectez în ceea ce vom face, de acum încolo.

AGERPRES: Care sunt obiectivele mandatului dumneavoastră?
Adrian Curaj: Dacă ar fi să le pun într-o ordine anume, le voi enumera mai întâi pe cele transversale și apoi le voi menționa pe cele din învățământul preuniversitar, universitar și apoi cercetare.

Transparența este cea care lipsește major. Pentru mine transparența nu este doar o mantră; înseamnă, într-un fel, disponibilitatea, nu obligația de a raporta cât mai mult, de a prezenta cât mai mult.

Pe de o parte, pentru a fi clar că ceea ce se întâmplă în învățământul românesc nu este chiar de nota cinci, cum zic unii. Ce se întâmplă dovedește că avem destul de multă calitate, forță, dar uneori vorbim numai despre lucrurile nereușite și asta nu creează nici emulație, nu creează nici tracțiunea pe care ar trebui să o aibă pentru că, dacă toate cadrele didactice vor afla că în România școala se face doar prost, copiii fug și nu vor să învețe, atunci nu vom mai avea modele pentru alții și mesajul va fi: ''Orice aș face tot prost este''. Eu prefer un mesaj de construcție, tocmai pentru că știu că sunt multe probleme, dar încerc să ofer bune practici pentru a-i motiva pe ceilalți. Se întâmplă multe lucruri deosebite, avem o șansă mare, iar cei care nu au reușit să intre în mecanismul acesta au timp și le creăm condiții. Partea aceasta legată de transparență pentru mine se asociază în mediul universitar cu autonomia; eu țin foarte mult la autonomia universităților. Din acest motiv, veți vedea că tot ce declar și fac în legătură cu etica ori finanțarea în mediul academic pornește de la ideea că îmi doresc și fac tot efortul ca legislația să stimuleze autonomia universitară și să ceară, în același timp, transparență și responsabilitate publică.

Un alt punct major este echilibrul acesta între meritocrație, excelență, acces și echitate. Mă uit la elevi sau la studenți. Bursele au crescut acum cu 20%, am rugat colegii să avem un echilibru potrivit între a stimula performanța și a răspunde totodată nevoilor de echitate și incluziune. Asta, pentru a putea să îi avem în vedere atât pe cei care au nevoie, dar și pe cei care performează pentru că, până la urmă, diferențele se fac și în partea aceasta.

Am tot vorbit de-a lungul timpului, iar acum am constatat-o și ca ministru, este frumos să stai în exterior, nu mai seamănă interiorul cu ce ai văzut din exterior.

Sunt îngrijorat de pierderile de talente din sistem, mă refer la copiii care părăsesc școala. Pierderea aceasta se întâmpla inițial atunci când înscriem târziu copiii la învățământul preșcolar. Apoi, am fost foarte ferm când am spus: vor merge în clasa întâi copiii care au clasa pregătitoare. Este un mesaj puternic. În tot jocul acesta trebuie să fim conștienți că, până la urmă, obligația noastră este să fim responsabili cu nevoia de dezvoltare a copilului.

Apoi, o altă pierdere majoră o avem la finalul clasei a VIII-a. Aici aproape că simt o durere fizică. De ce? Copilul termină clasa a VIII-a în zona rurală, lângă părinți, dar trebuie să meargă la liceu și familia nu are resurse. Aproape 25% din acești copii renunță și îi pierzi aproape definitiv. Aici este o discuție care trebuie purtată: nu spun ''așa'' sau ''altfel''. O discuție care trebuie purtată. Nu cumva, uitându-ne la ce se întâmplă și din practica internațională, uitându-ne la nevoia de educație tehnică, profesională și duală, mai ales duală acum, nu ar fi interesant să reflectăm dublu și să luăm o decizie dacă învățământul obligatoriu s-ar termina la clasa a IX-a? Acesta este doar un scenariu, a mai fost realitate cândva. Clasa a IX-a să rămână acolo, în comunitatea lui. Când termină clasa a IX—a, copilul are vârsta potrivită să semneze un contract de ucenicie, reușește să meargă într-un sistem dual cu sens. Iar noi reușim să se întâmple ca sistemul dual să fie foarte apropiat de dualul întâlnit în țările puternice precum Germania, Austria. Ne-ar ajuta foarte mult. Sigur, am un mandat scurt, nu îmi propun să schimb, nu îmi propun să bulversez, dar îmi propun să ridic subiecte.

Pierderile acestea dor major pentru că toți acești tineri aproape că nu mai găsesc calea de întoarcere. Liceul ar putea să fie de trei ani, poate cel profesional să fie de patru. Sunt diverse variante. Cred că trebuie să vorbim și să ne uităm la sens, nu inventăm, încercăm să fim atenți și la practica internațională. Până la urmă trebuie văzut — ce oferi celui pe care îl educi, ce alternative îi dai, nu pentru tine ca educator, ci pentru el. Poate pentru el o zonă practică, profesională, tehnică este mult mai importantă decât una pur teoretică care îl conduce spre un tip anume de bacalaureat ce nu îl duce nicăieri. Nu promovează bac-ul, rămâne agățat, iar aici pierderea este mare. Tehnicul post-liceal non-universitar este foarte prost, l-am tot schimbat și de fapt nu le mai dăm nicio șansă. Unde se duc copiii aceștia? Nu se regăsesc nicăieri. Este o abordare de sistem, avem nevoie de decizii.

Partea de învățământ profesional dual este de asemenea important și cu sens pentru mine. De ce? Este o schimbare de paradigmă. Din păcate, realitatea ne spune că nu prea ne uităm la piața muncii din varii motive. Un raport pe care îl am la dispoziție spune că sunt zone în care 5-7% din aceștia sunt absorbiți de piața muncii. În schimb, în partea cealaltă, în învățământul dual, până la 95% din absolvenți se duc pe piața muncii. Trebuie să discutăm, să vedem cum arată această hartă a opțiunilor. Trebuie să faci cu responsabilitate, poți marca o viață.

AGERPRES: Sunt preconizate modificări în ceea ce privește modalitatea de desfășurarea a examenului de bacalaureat și admiterea la liceu?
Adrian Curaj: Am anunțat când mi-am început mandatul, îmi doresc continuitate. Cu siguranță că vom încerca să facem adaptări dacă se va întâmpla ceva, astfel încât lucrurile să meargă bine. Suntem atenți să se organizeze bine examenele, într-un cadru intransigent și echilibrat totodată, care să nu bulverseze.

AGERPRES: Ce ne puteți spune despre dezbaterea privind planurile cadru pentru gimnaziu care a fost lansată de ISE? Vor ajunge manualele de clasa a V-a în școală la timp?
Adrian Curaj: Nu numai că vor ajunge la timp, am încredere că se va întâmpla lucrul acesta, dar încercăm ca în zona cadrului curricular să venim cu ceva nou.

Undeva, la sfârșitul lui februarie vom avea rezultatul consultărilor și al dialogului cu experții, cu societatea civilă, cu toți aceia care au dorit să se implice, adică un nou cadru curricular. Pentru prima dată în dezvoltarea cadrului curricular vom avea următoarea abordare: pentru fiecare materie vom stabili câte trei grupuri care vor lucra independent. Aceste trei grupuri, a căror structură va fi definită prin termenii de referință pregătiți de grupul pentru curriculum, vor avea o componență interdisciplinară. Deci, trei grupuri pe fiecare materie vor lucra separat. În tabăra de vară, pentru fiecare disciplină vom aduce laolaltă aceste grupuri și câte 10 profesori, să spunem: discută, iar la sfârșit, din cele trei scenarii, împreună cu profesorii vom alege cel mai bun scenariu posibil astfel încât în octombrie să putem anunța licitația pentru manuale.

În același timp, pentru că au fost atâtea probleme cu licitațiile pentru manuale, am făcut un grup cu editori, părinți, copii și sindicate ale profesorilor și am spus: haideți să vedem ce dureri am avut, măcar pe acelea să le evităm. Acest grup discută de fapt cum ar arăta condițiile pentru o licitație în care să eliminăm lucrurile fără rost, adică situațiile care ar putea genera probleme. Eu îmi doresc un echilibru — un preț decent pentru o calitate excelentă. Până la urmă trebuie să plătești decent pentru o calitate foarte bună.

AGERPRES: Vorbeați de inovare în educație, cum ar trebui să fie din punctul dumneavoastră de vedere o astfel de oră de curs?
Adrian Curaj: O oră de curs în care, după mine, ar trebui să fie un continuum între profesor și elev. Manualele, ne plac sau nu ne plac, sunt prea rigide, sunt mai puțin inspirate. Rolul nostru ar fi acela de a-i ghida spre informație, spre cunoaștere. Aș vrea ca școala să fie spațiul în care copiii noștri, elevii noștri, să fie stimulați pentru a se apropia de cunoaștere. Aici ar trebui să ajungem: un mediu în care elevului să nu-i fie frică de profesor, iar profesorul stimulează elevul să caute, să întrebe, să fie curios. Toți aceștia, profesori și elevi, pot contribui foarte bine la dezvoltarea de conținuturi de învățare online. Avem atâtea resurse pe care le putem folosi la clasa, sau putem face altele noi ... îmi doresc să văd folosite la clasă materiale noi, profesorii să nu mai stea doar după manual, să fie creativi în relația cu elevii lor.

AGERPRES: Când vor fi organizate concursuri pentru directorii de școli?
Adrian Curaj: În primăvara aceasta vom începe. Pregătim metodologia, de șapte ani nu au mai fost organizate concursuri pentru posturile de directori. Avem nevoie de oameni devotați școlii, care să pună energie.

AGERPRES: Vorbeați de transparență în educație ca una dintre prioritățile mandatului. Ce mecanism aveți în vedere ?
Adrian Curaj: Unul de deschidere, în care spui responsabil că ți se acordă încredere și obții și rezultate. Uneori ne este frică să publicăm date pentru că nu ne place realitatea. Dar dacă nu spunem care este realitatea, cum putem măsura progresul?

Transparența vine și din respectul față de societate. Mă gândesc la universități, la școli. De exemplu, am solicitat ca școlile să își afișeze, să publice bugetul de venituri și cheltuieli. Este respectul școlii față de finanțarea activității educaționale de către administrația locală, sau atât cât vine de la minister, ori din fonduri europene. Dacă aceste elemente de transparență ar veni ca un reflex natural, nu forțat, atunci ar fi mult mai simplu.

Interfața principală cu cetățeanul simplu este site-ul ministerului. Dacă accesați acum site-ul ministerului nu știți cine răspunde de un subiect anume, cine este deținătorul cunoașterii în zona respectivă sau unde este locul unde pot întreba de subiectul respectiv. Vom schimba aceasta, lucrăm la un site nou, prietenos și făcut să răspundă nevoilor de informare ale elevilor, profesorilor, părinților, ale tuturor acelora cărora noi am putea să le răspundem. Apoi, vom acorda posibilitatea de a ni se adresa petiții on-line. De ce să trimită prin poștă, când poate face asta printr-un simplu click? Vom implementa asta. Mai mult, în noua structură a ministerului vom avea un birou care va face doar asta: răspuns prompt și documentat la petiții. Este un pas major. Tot ceea ce ține de transparentă instituțională — bugete, rapoarte anuale, declarații de avere ori interese, chiar date deschise despre educație — le vom pune la dispoziție pe noul site, pe care îl vom lansa cât de curând.

AGERPRES: Organigrama ministerului postată pe site aduce o nouă structură în cadrul MENCȘ care se va ocupa de incluziunea socială. Este acesta o altă prioritate?
Adrian Curaj: Acces, echitate în echilibru cu excelența. Dacă nu menținem un echilibru aici, am face o mare greșeală. Pentru că sunt atât de multe lucruri și ne gândim la copiii cu probleme educaționale speciale, la zona rurală, ne gândim la minorități, să zicem comunitatea romă unde este discuția despre segregare. De ce să nu punem toate lucrurile acestea pe tapet? De ce să nu punem la un loc proiectele care sunt în zona acesta? Aici vorbim de politici educaționale, e nevoie de cineva care vine cu experiență practică în zona minorităților, în zona defavorizată.

Mai este ceva interesant în organigrama ministerului. Pentru prima dată avem o componentă extrem de importantă în educație și inovare, cred: unitatea de tehnologia informației. Și aici este, cred, un mesaj puternic în spate, pentru că datele au mare valoare, noile tehnologii în educație, cyber-security au un rol major, toate lucrurile acestea trebuie bine administrate.

AGERPRES: Ce ne puteți spune despre suplimentarea banilor destinați educației prin accesarea de fonduri europene?
Adrian Curaj: În mandatul meu voi căuta să pun un echilibru între ce fac pe termen scurt și ce proiecte las, pe termen mediu și lung. Uitându-mă la acest echilibru vreau să utilizăm banii, să știu ce impact putem obține. Vor fi câteva proiecte, care vor aborda subiecte cheie: unul dintre ele va fi legat de curriculum și aici este interesantă abordarea. Mă interesează trei linii majore: una va fi cea de predictibilitate, pentru că nu ne putem juca cu elevii noștri. O alta este cea de ''experimente'' interesante făcute de societatea civilă, de asociații internaționale, care nu au reușit să aibă, încă, masă critică. Acestea pot fi evaluate, validate, șlefuite ca să le ducem în zona a treia, adică dialogul cu societatea pentru a deveni mature și după aceea să le putem muta în spațiul predictibilității. Mă aștept ca proiectul acesta legat de curriculum să se întindă undeva la șase-șapte ani, să aibă resurse importante pentru că aici va fi spațiu de continuă adaptare și de inovare în educație.

Alt proiect major este cel legat de noile resurse din sistem, adică formarea profesorilor. Aici este vorba de masterul didactic pe care încercăm să îl operaționalizăm. Am toată încrederea că anul acesta vom porni. Programul va fi destul de lung astfel încât să nu fie doar o serie, să fie cel puțin trei serii de absolvenți de master didactic. Părerea mea este că trebuie să facem ceva robust și cu sens. Îmi doresc să aducem oameni noi, de calitate. Ei vor fi nuclee care aduc nou și aduc tot ce ne trebuie. Pe de altă parte nu vom uita de cei existenți deja în sistem și care sunt buni, dar au nevoie de puțin ca să fie și mai buni.

Apoi, mai este un proiect pe care l-am discutat mult cu organizațiile, un proiect care să investească mult în consilierii școlari pentru că ei ar trebui să facă o treabă excelentă în școală. De obicei sunt utilizați în alte direcții decât ar trebui. Avem mare nevoie de ei, de multe ori fac consiliere și cu familiile elevilor. Sunt oameni bine pregătiți mulți și mi-ar face plăcere să le dăm instrumente noi, să încercăm să îi mobilizăm. De la ei am putea avea informații despre copiii noștri, pentru că atunci când afli multe despre cum se comportă îți dai seama că, poate, într-o regiune sunt orientați mai mult spre manual, în altă parte mai reflexiv orientați. Dacă extragi toată această informație ai o șansă să vezi cam unde este construcția aceasta fină și delicată a copilului din jurul nostru și cum anume îl dirijăm. Reușești să îi creezi linia proprie de performanță pentru fiecare copil, ceea ce este esențial pentru școală.

AGERPRES: Ați vorbit despre granturile pentru profesori. Cum vor fi acordate?
Adrian Curaj: Ele sunt destinate instituțiilor unde se găsesc acei profesori extraordinari. Găsim instrumentele prin care îi susținem pe cei care au inițiativă, care au demonstrat ceva sau sunt dispuși să se implice mai mult în școli, mai ales în spațiul rural. Acolo sunt resursele mai mici. Vom da granturi școlilor astfel încât profesorii, cei care aduc inovare în sala de clasă în lucrul cu elevii, îi stimulează să facă filmulețe, tot felul de lucruri de genul acesta, concursuri, să aibă un venit relativ constant pe doi-trei ani. E un venit suplimentar, lună de lună, măcar zece luni pe an, pentru că avem și vacanța. Eu am în vedere undeva la 10.000 de granturi. Uitându-mă că ar putea să fie cam 10 profesori per grant ar putea să fie undeva la 100.000 de profesori. Poate este puțin din tot ansamblul, dar uitându-mă pe toată această componentă, mai ales la rural, cred că mișcăm lucrurile într-o dinamică.

AGERPRES: Învățământul superior este un alt obiectiv pe care l-ați anunțat. Puneți accent pe internaționalizare?
Adrian Curaj: Mă preocupă prezența noastră în plan internațional. Am stipulat în contractul instituțional dintre noi și universități ideea că aș vrea să văd toate universitățile prezentându-și programele de studii în limba engleză. Trebuie să fim actori în jocul acesta global. Apoi, avem la dispoziție acest portal, Study in Romania, care este o oportunitate majoră pentru universitățile noastre să fie găsite la un click distanță. Autonomia universitară, responsabilitatea publică și internaționalizarea, cred că sunt ingrediente pentru un mediu academic robust.

AGERPRES: Considerați cercetarea o prioritate?
Adrian Curaj: Cercetarea a suferit cel mai mult din lipsă de predictibilitate. Am avut proiecte care au fost gândite pe trei ani și au durat 5 ani sau 6 ani. O bună parte dintre proiecte s-au terminat cu 60% finanțare inițială, ceea ce nu înseamnă că au obținut 60% din rezultate. Uneori nu au putut obține nici jumătate pentru că au fost amputate, lucruri care ar fi putut fi făcute într-un ritm anume și propuse într-un fel anume. Pornim acum într-un ciclu nou, trebuia să începem din 2014 dar începem în 2016. Un ciclul în care avem o revenire pe o creștere de 33% a bugetului de cercetare. Această creștere nu este importantă prin sine, mesajul este important. Mesajul este că cercetarea, știința inovare contează pentru România.

Dacă menținem ritmul acesta de 33% creștere, vom putea ca în 2020 să atingem ținta pe care ne-am propus-o. Pe de altă parte, lipsa de predictibilitate în zona cercetării a mai influențat ceva: efortul nostru de a atrage tineri performanți și persoane cu experiență vastă nu și-a atins potențialul pentru că oamenii au decis să plece din lipsă de resurse. Apoi, cea mai sensibilă componentă aici este modul în care businessul pune bani în zona cercetării. Dacă tu nu ești predictibil, businessul nu riscă, pentru ca el trebuie să vină undeva cu 50% din resurse.

Implementarea strategiei de specializare inteligentă 2014 — 2020 este iarăși un punct interesant. Am decis să ne focalizăm pe patru direcții care țin de legătura profundă a României cu spațiul natural în care se găsește: bio-economie pentru că avem un dar natural fantastic, cu datul intelectual deosebit ICT, avem resurse energetice, inclusiv energie verde. Suntem apoi buni în zona manufacturieră, dacă ne uităm în profilul de export mașini destul de sofisticate. Avem patru domenii pe care putem să ne concentrăm eforturile. Asta contează foarte mult.

AGERPRES: În ce stadiu se află proiectul laserului de la Măgurele?
Adrian Curaj: Am reușit, la sfârșitul anului trecut, să ne încheiem cu succes etapa I. Asta înseamnă că nu am fost în situația să avem costuri pe care să le acoperim din bani românești. Am decontat totul la Comisia Europeană. Proiectul a primit avizul pentru prima fază și am încărcat faza a II-a astfel încât proiectul pe următorii doi ani să fie ok în spațiul și finanțarea europeană. Se construiește proiectul într-un ritm bun, colaboratorii francezi au făcut primul laser din cele două, l-au anunțat. TALES-ul și-a făcut treaba, la noi construcția este gata. Eu mă aștept ca până la sfârșitul anului, mare parte din infrastructura de cercetare să fie acolo.
Este aceasta suficient? Eu zic că nu. Mă interesează ce se va întâmpla și în zona Măgurele: ce educație ofer acolo, cum fac știință, ce inovez, cum fac hi-tech, cum trăiesc și cum îmi petrec timpul liber acolo. Ce este dincolo de ELI-NP: mă gândesc la un teritoriu într-o manieră integrată. Este Laser Valey — Land of Lights.

Vom lansa o competiție internațională de urbanism, invităm toate școlile de arhitectură din Europa să se uite pe teritoriu, să analizeze și să propună cum văd ei dezvoltarea urbanistică a zonei. Acolo, lângă lacul Mihăilești să facem un cartier de trăit, apoi o zonă de agrement, vrem o clinică, un science parc, astfel încât să asociem teritoriului și semnificație... Va exista o jurizare, în toamnă vor veni miniștrii europeni ai educației pentru desemnarea câștigătorilor, pentru primele 20 de proiecte. Evenimentul va include holograme și printuri 3D. Vindem lumii întregi ideea că România a înțeles: știința este un adevărat mecanism pentru evoluție.

AGERPRES: Cum vedeți proiectul România Educată?
Adrian Curaj: Mă angajez ca Ministerul Educației să fie activ în organizarea evenimentelor, în pregătirea de conținut. Dialogul acesta legat de România educată este extrem de relevant pentru a înțelege ce fel de societate vrem. Ce vrem de la noi, de la cei de lângă noi și cum putem ajunge acolo? Eu îmi doresc o școală care nu mai pierde potențialul semnificativ de inteligență și creativitate pe care îl risipim acum. Și societatea care vede știința și inovarea ca motoarele propriei dezvoltări. E o viziune de țară la care mă angajez să particip.

Cred în România educată și cred că trebuie să ne dăm această șansă: de a participa la construcția propriului viitor.

AGERPRES/(A/AS — autor: Roberto Stan, editor: Cristina Tatu, editor online: Irina Giurgiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Social

Cele mai citite din Social

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres