Bucureşti, 16 dec /Agerpres/ - Aproximativ 441.000 de tineri români sunt şomeri, nu sunt încadraţi într-un sistem educativ sau într-un program de training, dar numai aproape 79.000 dintre aceştia sunt înregistraţi la agenţiile de ocupare a forţei de muncă, au arătat miercuri organizatorii conferinţei naţionale "Generaţia Invizibilă a României - Tinerii NEET".
Conferinţa face parte din proiectul Coaliţia ONG pentru Drepturile Tinerilor NEET. Potrivit membrilor acestei coaliţii, NEET înseamnă "not in employement, education or training"- persoane care nu sunt angajate, incluse într-un program de educaţie sau de training. Un tânăr "NEET" poate avea studii superioare sau nu, iar faptul că nu are ocupaţie este rezultatul mai multor factori sociali.
Coaliţia ONG pentru Drepturile Tinerilor NEET, ce cuprinde 30 de organizaţii, îşi propune, printre altele, să urmărească evoluţia politicilor publice care au ca beneficiari tinerii şi asumarea rolului de consultant în negocierea acestor politici.
Astfel, pentru anul viitor, coaliţia are în plan "monitorizarea politicilor publice, organizarea săptămânii tinerilor NEET şi monitorizarea implementării programului 'Garanţia pentru Tineret' (ce îşi propune să combată şomajul în rândul tinerilor - n.r.)", a declarat, la conferinţă, Veronica Ştefan, coordonator al proiectului.
Proiectul "Coaliţia ONG pentru drepturile tinerilor NEET" a fost prezentat în cadrul conferinţei ce a avut loc la Casa Universitarilor din Capitală. La eveniment au fost prezenţi Andrei Popescu - secretar de stat pentru tineret (Ministerul Tineretului şi Sportului), Gabriel Liviu Ispas - secretar de stat (Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetări Ştiinţifice), Tania Grigore, director la Direcţia de Politici de Ocupare, Competenţe şi Mobilitate Profesională (Ministerul Muncii) şi Miruna Covaci, coordonator Departament de Comunicare Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.
Organizatorii conferinţei au prezentat câteva cifre referitoare la situaţia tinerilor în România. Astfel, au spus ei, în 2014 - 17% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 17 şi 25 de ani erau în situaţii "NEET", faţă de 12,5% media europeană.
Pentru categoria de vârstă 25 - 29 de ani, rata tinerilor NEET a crescut la 24,6% în 2014, faţă de 17,6% în 2007.
Veronica Ştefan a spus că proiectul s-a desfăşurat în 17 judeţe din ţară. Ea a arătat că, într-un fel, coaliţia pentru drepturile tinerilor NEET este una pentru drepturile "unui grup invizibil".
"Tinerii asociaţi în structuri de tineret nu vor include această categorie. Întrebarea este cum şi cine lucrează pentru drepturile acestor tineri", a declarat ea, adăugând că unele dintre problemele persoanelor "NEET" sunt neadaptarea la sistemul de învăţământ şi lipsurile materiale.
La rândul său, Gabriel Liviu Ispas, secretar de stat în MENCŞ, a precizat că tânăra generaţie a avut mereu ''o dificultate mare la adaptare la piaţa muncii".
El a menţionat că, în zona educaţiei, lucrurile trebuie îmbunătăţite, în limita mijloacelor. "Trebuie să vedem pornind de la realităţile noastre ce putem dezvolta. (...) Trebuie să recredibilizăm munca în rândul tinerei generaţii", a subliniat secretarul de stat.
Potrivit datelor prezentate în conferinţă, calculate pentru anul 2011, pierderile economice din cauza tinerilor "NEET" erau de 1,54% din PIB în România, media UE fiind atunci de 1,2%.
În 2013, Institutul Naţional de Statistică estima că 441.000 de tineri se aflau în situaţia "NEET", iar în martie 2015 doar 78.562 de asemenea tineri erau înregistraţi la agenţiile de ocupare a forţei de muncă.
Totodată, conform datelor Eurostat 2014 şi prezentate în cadrul aceluiaşi eveniment, România este pe locul 20 din 28 de state în ceea ce priveşte combaterea şomajului.
În contextul acestor raportări, organizatorii conferinţei au realizat o cercetare care să arate costurile sociale ale neincluziunii tinerilor în situaţii NEET. Cercetarea a cuprins studii de caz, analiza experienţei ONG-urilor şi o cercetare cantitativă, pe un eşantion de 1.104 persoane.
Printre concluziile acestei cercetări, prezentate la eveniment, s-au numărat următoarele: fiecare tânăr "NEET" trebuie tratat ca un caz aparte, în funcţie de biografia sa; tinerii "NEET" se pot "salva" dacă li se pun în valoare abilităţile şi pe termen scurt, piaţa neagră este o soluţie pentru aceşti tineri, dar, pe termen lung, îi condamnă la o stare de precaritate perpetuă. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu)
Conferinţa face parte din proiectul Coaliţia ONG pentru Drepturile Tinerilor NEET. Potrivit membrilor acestei coaliţii, NEET înseamnă "not in employement, education or training"- persoane care nu sunt angajate, incluse într-un program de educaţie sau de training. Un tânăr "NEET" poate avea studii superioare sau nu, iar faptul că nu are ocupaţie este rezultatul mai multor factori sociali.
Coaliţia ONG pentru Drepturile Tinerilor NEET, ce cuprinde 30 de organizaţii, îşi propune, printre altele, să urmărească evoluţia politicilor publice care au ca beneficiari tinerii şi asumarea rolului de consultant în negocierea acestor politici.
Astfel, pentru anul viitor, coaliţia are în plan "monitorizarea politicilor publice, organizarea săptămânii tinerilor NEET şi monitorizarea implementării programului 'Garanţia pentru Tineret' (ce îşi propune să combată şomajul în rândul tinerilor - n.r.)", a declarat, la conferinţă, Veronica Ştefan, coordonator al proiectului.
Proiectul "Coaliţia ONG pentru drepturile tinerilor NEET" a fost prezentat în cadrul conferinţei ce a avut loc la Casa Universitarilor din Capitală. La eveniment au fost prezenţi Andrei Popescu - secretar de stat pentru tineret (Ministerul Tineretului şi Sportului), Gabriel Liviu Ispas - secretar de stat (Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetări Ştiinţifice), Tania Grigore, director la Direcţia de Politici de Ocupare, Competenţe şi Mobilitate Profesională (Ministerul Muncii) şi Miruna Covaci, coordonator Departament de Comunicare Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.
Organizatorii conferinţei au prezentat câteva cifre referitoare la situaţia tinerilor în România. Astfel, au spus ei, în 2014 - 17% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 17 şi 25 de ani erau în situaţii "NEET", faţă de 12,5% media europeană.
Pentru categoria de vârstă 25 - 29 de ani, rata tinerilor NEET a crescut la 24,6% în 2014, faţă de 17,6% în 2007.
Veronica Ştefan a spus că proiectul s-a desfăşurat în 17 judeţe din ţară. Ea a arătat că, într-un fel, coaliţia pentru drepturile tinerilor NEET este una pentru drepturile "unui grup invizibil".
"Tinerii asociaţi în structuri de tineret nu vor include această categorie. Întrebarea este cum şi cine lucrează pentru drepturile acestor tineri", a declarat ea, adăugând că unele dintre problemele persoanelor "NEET" sunt neadaptarea la sistemul de învăţământ şi lipsurile materiale.
La rândul său, Gabriel Liviu Ispas, secretar de stat în MENCŞ, a precizat că tânăra generaţie a avut mereu ''o dificultate mare la adaptare la piaţa muncii".
El a menţionat că, în zona educaţiei, lucrurile trebuie îmbunătăţite, în limita mijloacelor. "Trebuie să vedem pornind de la realităţile noastre ce putem dezvolta. (...) Trebuie să recredibilizăm munca în rândul tinerei generaţii", a subliniat secretarul de stat.
Potrivit datelor prezentate în conferinţă, calculate pentru anul 2011, pierderile economice din cauza tinerilor "NEET" erau de 1,54% din PIB în România, media UE fiind atunci de 1,2%.
În 2013, Institutul Naţional de Statistică estima că 441.000 de tineri se aflau în situaţia "NEET", iar în martie 2015 doar 78.562 de asemenea tineri erau înregistraţi la agenţiile de ocupare a forţei de muncă.
Totodată, conform datelor Eurostat 2014 şi prezentate în cadrul aceluiaşi eveniment, România este pe locul 20 din 28 de state în ceea ce priveşte combaterea şomajului.
În contextul acestor raportări, organizatorii conferinţei au realizat o cercetare care să arate costurile sociale ale neincluziunii tinerilor în situaţii NEET. Cercetarea a cuprins studii de caz, analiza experienţei ONG-urilor şi o cercetare cantitativă, pe un eşantion de 1.104 persoane.
Printre concluziile acestei cercetări, prezentate la eveniment, s-au numărat următoarele: fiecare tânăr "NEET" trebuie tratat ca un caz aparte, în funcţie de biografia sa; tinerii "NEET" se pot "salva" dacă li se pun în valoare abilităţile şi pe termen scurt, piaţa neagră este o soluţie pentru aceşti tineri, dar, pe termen lung, îi condamnă la o stare de precaritate perpetuă. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.