Deva, 26 nov /Agerpres/ - Şiruri de crizanteme albe înconjoară mormântul Părintelui Arsenie Boca, la Mănăstirea Prislop, din judeţul Hunedoara. Alături de baldachinul din lemn care protejează mormântul Părintelui, credincioşii veniţi din toată ţara aşează alte ghivece cu florile toamnei. Îşi pun speranţa că Părintele îi va ajuta, îi va proteja, îi va ierta.

Pe cărarea care duce la mormântul Părintelui Arsenie Boca este multă lume, dar e linişte. În ciuda frigului, pe o bancă din lemn o femeie a găsit răgazul să citească dintr-o cărticică de rugăciuni.

Pe dalele din piatră abia dacă se mai simte vreun colţ ascuţit, dar şi acela este şlefuit de paşii sutelor de mii de pelerini care vin aici, la Sfântul Ardealului. Părintele este privit ca speranţa multora şi pelerinii vin de la sute de kilometri distanţă pentru a se căi la mormânt, pentru a se ruga sau pentru a mulţumi lui Dumnezeu.

Am poposit la Mănăstirea Prislop, în acest sfârşit de noiembrie, cu gândul la ceea ce mulţi credincioşi şi-ar dori să se întâmple: canonizarea Părintelui Arsenie Boca. Nu este om cu care să fi stat de vorbă şi care să se fi pronunţat împotrivă!

''Părintele a fost un trimis al lui Dumnezeu în vremea noastră, să ne arate adevărata cale a întâlnirii cu Domnul Nostru Iisus Hristos. A fost înzestrat cu multe daruri şi virtuţi, ca să ne arate sfinţenia sa. A fost smerit, retras şi ascultător faţă de Biserică. Şi-a cunoscut sfârşitul cu trei ani înainte spunând că mai are 'trei calendare' şi apoi va pleca'', spune maica stareţă Pavelida Munteanu, de la Mănăstirea Prislop.

Chiar dacă a fost una dintre persoanele binecuvântate de Dumnezeu prin faptul că l-a cunoscut pe Părintele Arsenie Boca, maica stareţă ne îndeamnă la răbdare atunci când aducem vorba despre posibila canonizare a Părintelui. Este atributul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să ia o asemenea decizie, iar lucrurile trebuie să respecte o anume rânduială, ne spune, cu înţelepciune, măicuţa.

''Nu sunt eu în măsură să vorbesc despre acest lucru', apreciază, modest, maica stareţă, în ciuda faptului că multe din învăţăturile sale i-au fost transmise de însuşi cel pe care credincioşii îl văd ca pe un sfânt. ''Dânsul a prevăzut că vor veni vremurile acestea şi că aici (la Prislop, n.r.) va sosi atâta lume, ceea ce noi nu am ştiut. Aşteptăm să vedem cum lucrează Dumnezeu, prin ierarhia noastră'', adaugă maica stareţă, pentru care Părintele Arsenie poate fi considerat cel de-al treilea ctitor al Mănăstirii de la Prislop.

Lucrurile însă se mişcă, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a instituit o comisie care va lua în dezbatere canonizarea Părintelui Arsenie Boca.

''În ceea ce priveşte canonizarea Părintelui Arsenie Boca există paşi care s-au făcut, există iniţiative ale credincioşilor, există chiar iniţiativa Sfântului Sinod al Bisericii noastre. Există o hotărâre a Sinodului care vizează formarea unei comisii de canonizare a Părintelui. Sperăm că această comisie se va creiona şi de anul viitor va începe să funcţioneze, îşi va începe activitatea. Această comisie are o menire destul de laborioasă pentru că trebuie să evalueze toate scrierile care aparţin Părintelui, dar şi pe cele puse sub numele Părintelui Arsenie- pentru a distinge foarte clar ce aparţine Părintelui şi ce nu', explică părintele Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

''Trebuie făcută o analiză foarte pertinentă şi obiectivă a vieţii şi activităţii Părintelui Arsenie Boca. Mărturiile referitoare la minunile Părintelui Arsenie Boca trebuie, din nou, analizate şi reevaluate de către această comisie. Este un demers care va dura - nu putem spune că această lucrare a comisiei se va întinde pe un an sau pe cinci sau pe zece. Nu putem face astfel de estimări în ceea ce priveşte timpul, însă atunci când Bunul Dumnezeu va hotărî, şi când această comisie îşi va fi încheiat activitatea, se vor face paşii concreţi înspre canonizarea Părintelui Arsenie', a afirmat reprezentantul Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Biserica nu are nimic împotriva canonizării Părintelui Arsenie Boca, dar aceste lucruri trebuie privite prin prisma etapelor obligatorii de parcurs, adaugă acesta. Durează mult pentru că nimeni nu vrea să greşească. Şi în plus, canonizarea nu trebuie privită ca un fapt obişnuit. ''Întotdeauna în canonizarea sfinţilor un rol esenţial îl are lucrarea Duhului Sfânt, îl are Dumnezeu. De multe ori se discută despre canonizarea Părintelui Arsenie ca despre o chestiune pur omenească. (...) Canonizarea este un act în care noi, ca şi creştini, vedem lucrarea lui Dumnezeu şi cred că nu ar trebui să excludem din ecuaţia aceasta factorul cel mai important, care este voinţa lui Dumnezeu', conchide părintele Gabriel Miricescu.

L-am întrebat pe reprezentantul Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi cât adevăr conţin zvonurile potrivit cărora mormântul Părintelui Arsenie Boca ar urma să fie mutat de la Prislop: 'Eu cred că sunt informaţii şi zvonuri eronate, nefondate. Nu există niciun astfel de demers, la nivelul Patriarhiei Române, în legătură cu mutarea, într-un fel, a mormântului Părintelui Arsenie Boca', a răspuns părintele Gabriel Miricescu.

''A rânduit Dumnezeu şi a ales Părintele să-şi găsească odihna veşnică în pământul de la Prislop, în mormântul acela la care merg cu nădejde şi cu credinţă mulţi pelerini, în fiecare an. Nu cred că se va pune vreodată problema mutării mormântului părintelui Arsenie Boca în alt loc, oriunde ar fi el. Mormântul Părintelui Arsenie va rămâne pentru totdeauna la Prislop. Este o certitudine aceasta şi este bine să dezminţim astfel de zvonuri, care nu fac bine Bisericii şi nimănui'', a adăugat purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

De altfel, şi dorinţa Părintelui Arsenie Boca a fost să-şi găsească odihna veşnică la Prislop, un loc pe care l-a iubit enorm, după cum ne spune şi maica stareţă de la Mănăstirea Prislop. ''Dânsul şi-a ales mormântul aici şi a zis: ''pecetluit să-mi fie mormântul până la a doua venire a lui Dumnezeu'', îşi aminteşte ea.

Timpul îşi continuă curgerea liniştită la Mănăstirea Prislop. Sâmbătă, pe 28 noiembrie, se împlinesc 26 de ani la moartea Părintelui Arsenie Boca, apreciat ca fiind cel mai mare duhovnic al secolului XX. La slujba de comemorare a Părintelui vor veni mii de credincioşi din toată ţara, fiecare cu gândul de a ruga la cel pe care-l numesc 'Sfântul Ardealului'.

În decursul unui an, la Mănăstirea Prislop sunt mai multe momente importante. Pe lângă cele două hramuri: 8 mai- Sfântul Ioan Evanghelistul, 14 septembrie - Ziua Crucii, la mănăstire se mai prăznuiesc 13 septembrie - Sfântul Ioan de la Prislop, 28 noiembrie- ziua de pomenire a Părintelui Arsenie Boca, şi 26 decembrie- Sfântul Nicodim.

***
Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vaţa de Sus (Hunedoara). A studiat la Academia Teologică "Andreiana" din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933. În Vinerea Izvorului Tămăduirii, după Paştile anului 1940, a fost tuns în călugărie la Mânăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, primind numele Arsenie. Ca preot, duhovnic şi stareţ, va începe cu putere, cu duh apostolesc şi chiar prorocesc mişcarea unică de la Sâmbăta, de redeşteptarea religioasă şi morală a credincioşilor. A fost părinte ieromonah, teolog, artist plastic, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu şi apoi la Mănăstirea Prislop. În anul 1959, regimul comunist a desfiinţat lăcaşul de cult din Hunedoara, l-a transformat în cămin de bătrâni, iar părintele Arsenie Boca a fost alungat din mănăstire. Securitatea i-a interzis să mai slujească în vreo biserică din România. Părintele a fost arestat şi torturat de fosta Securitate în anii 1948 şi 1951 pentru presupuse legături cu legionarii, fapte negate de acesta. Închis la Jilava, Bucureşti, Timişoara şi la Oradea, condamnat la muncă silnică la Ocnele Mari şi la Canal, părintele a revenit, la sfârşitul pedepsei, ca stareţ la Mânăstirea Prislop. A fost unul dintre martirii gulagului comunist. A pictat biserica din comuna Drăgănescu, la 25 km. de Bucureşti.
Arsenie Boca este considerat ca cel mai mare duhovnic român al secolului XX. A trecut la cele veşnice pe 28 noiembrie 1989 la Sinaia. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop se perindă zilnic sute de pelerini. Anual, pe 28 noiembrie, mii de oameni sunt prezenţi la slujba de pomenire a celui care, chiar fără a-l fi cunoscut direct, le-a schimbat viaţa, cel mai mare număr înregistrându-se în 2010, 30.000 de credincioşi. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Blada, editor: Adrian Drăguţ)