Bucureşti, 15 oct /Agerpres/ - Abuzurile poliţiştilor săvârşite asupra cetăţenilor rămân de foarte multe ori nesancţionate, deşi ele sunt semnalate prin plângeri, cazuri de acest gen fiind înregistrate la Secţiile 17, 10, 8 şi 3 din Capitală, a afirmat, joi, Maria Nicoleta Andreescu, director executiv al APADOR-CH, cu ocazia lansării raportului "Dreptate pentru Dinte!" iniţiat de către Asociaţia Carusel.

Raportul a fost realizat în baza informaţiilor primite de la Parchete şi Poliţie şi evidenţiază faptul că, în perioada 2012-2014, au fost înregistrate în instanţă 3.034 de plângeri împotriva poliţiştilor pentru purtare abuzivă, dintre care numai 14 au fost soluţionate prin trimiterea în judecată.

"Vorbim de o plângere din 217. Este foarte greu de crezut că 216 din 217 sunt neîntemeiate sau făcute cu rea-credinţă", a arătat Andreescu.

Potrivit ei, mai puţin de 8% dintre secţiile de poliţie au camere video de supraveghere. Bucureştiul şi Sibiul stau bine la acest capitol.

"În privinţa procedurilor de percheziţie corporală, poliţiştii sunt foarte secretoşi, au refuzat să ni le spună şi i-am dat în judecată. Cele mai multe cazuri de abuzuri semnalate în cadrul proiectului au fost la 10, unde activitatea agenţilor se desfăşoară pe strada Stelea Spătaru, nu în sediul central, şi parcă se simt nesupravegheaţi. Am recomandat închiderea acestui sediu al secţiei 10 din Stelea Spătaru, am sesizat Avocatul Poporului şi ei au decis închiderea, dar nu s-a luat nicio măsură. Evenimentele de acolo repetate - se ocupă de incidentele din Centrul vechi - sunt nesupravegheate", a susţinut Andreescu.

Directorul executiv al APADOR-CH Andreescu a adăugat că şi la secţiile de poliţie 9 şi 14 sunt abuzuri, de cele mai multe ori comise asupra grupurilor vulnerabile - oamenii străzii, prostituate, consumatori de droguri -, dar sunt şi alte cazuri.

"De exemplu, un domn care îşi plimba câinele a fost dus la secţie pentru identificare şi a fost ţinut acolo până a doua zi", a spus ea.

Prezent la prezentarea raportului, Dumitru Coarnă, vicepreşedinte al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor, a admis că unii poliţişti comit abuzuri, dar a subliniat că este o "zonă minimală".

"Dacă vorbim de abuzuri, ele se comit de ambele părţi. Şi poliţistul are de suferit - avem poliţişti morţi, răniţi în urma acţiunilor. Lucrurile sunt de ambele părţi gestionate greşit, la un moment dat, nu vreau să spun de cine, de sistem în general. Societatea are nevoie de poliţie şi invers şi cred că trebuie să ne sprijinim de ambele părţi. Avem cazuri de ultraj, 850 de dosare penale, în care poliţistul este parte vătămată, în perioada 2014-2015. (..) Se închid dosarele de ultraj fără să urmeze cursul corect, normal. Poliţistul e bătut şi asta e, de aceea cazurile sunt şi mai multe de ultraj", a menţionat liderul sindical.

El a precizat că la secţiile cu probleme menţionate în raportul respectiv se iau măsuri împotriva abaterilor disciplinare, adăugând că în astfel de cazuri competenţa e a Parchetului.

"Cei care nu au înţeles că trebuie să discute cu forţa legii, nu cu legea forţei, au probleme, pentru că în Poliţie e admisă folosirea forţei, dar cu respectarea legii", a completat el.

În raportul Asociaţiei Carusel au fost documentate abuzuri ale poliţiştilor şi jandarmilor şi au fost identificat cinci cazuri. Documentul este parte a proiectului "Dreptate pentru Dinte!", administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Ana Mohr, reprezentant al Asociaţiei Carusel, a declarat pentru AGERPRES că în concluziile raportului se menţionează că mai mulţi poliţişti discriminează.

"În majoritatea cazurilor, fenomenul de abuz este discriminarea, dar şi pedeapsa, dacă nu vrei să te supui unor ordine şi dacă spui că faci reclamaţie. Secţiile de poliţie analizate în proiect din perspectiva abuzurilor au fost 17, 8, 3 şi Jandarmeria iar cea mai mică notă o primeşte detaşat Secţia 17, unde sunt două cazuri de abuz din partea poliţiştilor", a arătat ea.

Avocata Nicoleta Popescu a subliniat că victimele abuzurilor, dacă nu au parte de o asistenţă juridică, nu au nicio şansă.

"Plângerile depuse de o persoană fără cunoştiinţe juridice trebuie să recunoaştem că şi în 2015 nu sunt tratate ca o plângere semnată de un avocat. Al doilea aspect este că sindicatul îi desemnează un avocat poliţiştilor şi el practic are apărare. Victima, dacă nu are un avocat, nu are o egalitate de şanse", a adăugat Popescu. AGERPRES/(A, AS - autor: Mihaela Tudorache, editor: Florin Marin)