COD PORTOCALIU: 26-06-2025 ora 10 se va semnala val de căldură persistent și intens, caniculă și disconfort termic accentuat COD PORTOCALIU: 26-06-2025 ora 10 se va semnala val de căldură persistent și intens, caniculă și disconfort termic accentuat COD GALBEN: 26-06-2025 ora 10 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD PORTOCALIU: 25-06-2025 ora 10 se va semnala val de căldură, caniculă și disconfort termic accentuat

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 6 oct /Agerpres/ - România are una dintre cele mai scăzute rate de solicitare de azil din Uniunea Europeană, iar Germania şi Suedia - cele mai ridicate rate, se arată într-un studiu realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung România.

"Numărul de solicitări de azil către state UE este în continuă creştere, iar estimatul pentru anul 2015 este de peste 950.000, de trei ori mai multe decât au fost solicitate în 2012", se arată într-un comunicat al Friedrich-Ebert-Stiftung remis marţi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, aproape 40% dintre solicitările de azil din primul trimestru al anului 2015 au mers către Germania. O situaţie similară se regăseşte şi în Suedia, care a primit 25% din solicitările de azil, şi Ungaria, care a primit 18% din toate solicitările de azil ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în aceeaşi perioadă a acestui an.

Din totalul solicitărilor de azi, doar 0,2% au mers către România.

"Pe lângă faptul că România a primit doar 1.585 de solicitări de azil în 2014, a şi acceptat numai 47% dintre acestea. Spre deosebire, Suedia a acceptat 77% din 39.905 solicitări", se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte originea celor care solicită azil, dacă în 2014 doar 20% din cei 626.000 de solicitanţi de azil au provenit din Siria, estimatul anului 2015 este că 40% din cei peste 950.000 de solicitanţi de azil provin din această ţară.

Alţi solicitanţi de azil în 2015 provin din Afganistan (9%) sau Eritreea (5%). În 2014, a treia ţară de origine a solicitanţilor de azil a fost Kosovo, care a emis 6% din solicitările de azil formulate.

Potrivit unui infografic publicat pe site-ul monitorsocial.ro, există şi diferenţe importante în rata de acceptare a solicitărilor de azil. Astfel, în 2014, 95% dintre solicitanţii sirieni au primit drept de azil, precum şi 69% dintre solicitanţii proveniţi din Afganistan şi 85% dintre solicitanţii proveniţi din Eritreea. La polul opus, doar 7% dintre solicitanţii de azil din Kosovo şi 2% dintre solicitanţii de azil din Serbia au primit acest drept în întreaga Uniune Europeană.

"Până în acest moment se consideră că Europa găzduieşte 428.735 de solicitanţi de azil la o populaţie de aproximativ 500 de milioane de locuitori. Spre comparaţie, Turcia primeşte 1.938.999 de solicitanţi de azil, Liban - 1.113.941, iar Iordania primeşte 629.266, la populaţii mult mai mici", se mai arată în comunicat.

Conform comunicatului, sursa datelor folosite în infografic este Eurostat şi Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al ONU. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Andreea Rotaru)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.