COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate COD GALBEN: 09-06-2025 Intre 04:00 si 05:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului/ vijelie, grindină. in Județul Caraş-Severin, Zona joasă a județului Caraş-Severin, respectiv zona localităților, Județul Arad, Județul Timiş, Zona de munte a județului Timiş, respectiv zona de munte a localităților, Zona depresionară a județului Hunedoara, respectiv zona localităților, Zona joasă a județului Hunedoara, respectiv zona localităților, Județul Hunedoara;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 1 aug /Agerpres/ - Credincioşii ortodocşi, aflaţi în Postul Adormirii Maicii Domnului, prăznuiesc sâmbătă Scoaterea Sfintei Cruci, tradiţie ce provine dintr-o rânduială veche a Bisericii din Constantinopol.

Pe 1 august, era scoasă din paraclisul palatului împărătesc şi purtată cu sobor şi alai de sărbătoare, la Biserica Sfânta Sofia, o părticică din Lemnul Sfânt al Cinstitei şi de-viaţă-făcătoarei Sfintei Cruci. Aici rămânea pentru a fi venerată până la 14 august, când era readusă în palat.

Sărbătoarea se oficia în amintirea arătării semnului Crucii la biruinţa împăratului Constantin asupra lui Maxenţiu, în anul 312, precum şi în amintirea descoperirii lemnului Crucii la Ierusalim.

Procesiunea se oprea pe parcurs la o fântână cu un baptisteriu, unde se făcea binecuvântarea apei, pentru ca apoi Sfânta Cruce să fie pusă pe masa altarului Sfintei Sofia. Din catedrală se făceau apoi, în fiecare zi, până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), procesiuni în cartierele oraşului, pentru a purifica aerul şi a-i proteja pe locuitorii capitalei de epidemiile ce se puteau răspândi cu repeziciune la acea epocă, mai ales pe căldurile din luna august. Astfel, după ce a folosit tuturor celor care au cinstit-o cu credinţă, Sfânta Cruce era repusă în palatul împăratului.

Ziua în care se prăznuieşte scoaterea Sfintei Cruci o precede pe cea în care este pomenită Aducerea moaştelor Sfântului Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan. Moaştele Sfântului Ştefan au fost descoperite în timpul Sfântului împărat Constantin cel Mare (337-377), la multă vreme după mucenicia îndurată pentru Hristos, când a fost ucis cu pietre de către iudei în primii ani ai Bisericii creştine. Un preot bătrân şi cucernic, pe nume Luchian, din satul unde erau ascunse în pământ moaştele întâiului mucenic, a văzut vedenie şi încredinţat fiind a căutat ajutoare şi au săpat, aflând racla în care erau sfintele moaşte. Îndată, patriarhul Ierusalimului împreună cu doi episcopi, cu clerul şi cu tot poporul, închinându-se sfintelor moaşte, le-au adus la Ierusalim şi le-au aşezat într-o biserică. După o vreme racla cu moaştele Sfântului Ştefan a ajuns la Constantinopol. AGERPRES/(AS-editor: Adrian Drăguţ)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.