Zalău, 21 iul /Agerpres/ - O clădire monumentală din perioada Imperiului Roman, cu o lungime de 40 de metri şi o lăţime de 20 de metri, a fost descoperită în fostul oraş Porolissum, aferent castrului cu acelaşi nume, într-o zonă mai puţin explorată până în prezent, edificiul fiind cercetat actualmente de către o echipă de arheologi condusă de specialistul în arheologie romană, Coriolan Opreanu.

Descoperirea vine după o amplă campanie de prospectare a unei zone de circa 10 hectare din incinta Complexului Arheologic Porolissum, cu accent pe porţiunea unde se presupune că a existat municipiul roman Septimium Porolissense.

"Municipium Septimium Porolissense este un oraş roman ridicat la rang de municipiu de împăratul Septimius Severus, care prin acest act recunoaşte şi contribuţia trupelor din castru şi din zona aceasta la victoriile sale împotriva unor pretendenţi la tronul imperial, dar în acelaşi timp şi evoluţia spre urban a acestei aşezări aflate la marginile nordice ale Imperiului Roman. În ultimii ani am pornit în mod metodic, printr-o masivă campanie de prospecţii la suprafaţă, făcute cu metode moderne, cu mijloace geomagnetice şi prin metoda rezistenţei electrice, cu zboruri cu drona, metode care ne-au oferit în final o imagine pe o suprafaţă de circa 10 hectare pe care presupunem că se întinde acest municipiu. Rezultatul a fost extrem de spectaculos şi de pozitiv. În primul rând am reuşit să delimităm o zonă pentru acest municipiu, în mare, sigur, fără a putea determina toate structurile de locuite. Pe de altă parte, am putut să ne facem o imagine asupra unor zone mai bine păstrate şi cu clădiri monumentale", a declarat marţi, pentru AGERPRES, profesorul doctor habilitatis Coriolan Opreanu, director adjunct al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române

Ca urmare a datelor obţinute prin prospecţiunile realizate, s-a propus administratorului, respectiv Consiliului Judeţean Sălaj, extinderea Rezervaţiei Arheologice Porolissum şi în această zonă, mai precis un circuit de vizitare care să treacă prin zonele deja cunoscute - Amfiteatrul, Poarta Praetoria şi să ajungă şi în oraş pentru ca imagine vizitatorului despre amploare locuirii să fie completă.

"Am început anul trecut printr-un proiect pilot prin care am verificat acuitatea imaginilor obţinute prin prospecţiile de suprafaţă şi apoi, anul acest am trecut la un proiect real de cercetare pe care l-am intitulat "Viaţa urbană pe frontiera de nord a Imperiului Roman. Oraşul roman Porolissum - monumente publice şi rezidenţe private", pentru că, evident, într-un oraş găsim monumente publice, folosite de comunitate, sedii ale administraţiei locale şi chiar provinciale, pentru că Porolissum, foarte probabil, aproape sigur, era capitala administrativă a provinciei Dacia Porolissensis. Găsim şi locuinţe, găsim şi terme şi multe alte instalaţii urbane ce caracterizat şi defineau oraşul în antichitatea romană", afirmă sursa citată.

Dintre clădirile descoperite, cea mai importantă pare a fi un edificiu cu dimensiuni impresionante, cu o lungime de 40 de metri şi o lăţime de 20 de metri, ce a avut destinaţia de templu sau basilică romană

"Concret, una dintre clădirile pe care am ales-o spre cercetare este una monumentală, probabil cea mai mare, pe lângă amfiteatru evident, pe care o putem găsi la Porolissum. Este o clădire cu nişte dimensiuni impresionante, cu o lungime de 40 de metri şi o lăţime de circa 20 de metri. După lăţimea zidurilor - faţă avem un zid de circa 1,5 metri cu contraforţi de doi metri, ne dăm seama că această clădire avea şi o înălţime corespunzătoare, probabil pe două nivele. Dacă ţinem cont de alte monumente similare, păstrate în picioare în Africa de Nord, cu înălţimi de peste 20 de metri, clădirea pare să fi fost foarte înaltă. În privinţa destinaţiei şi funcţionalităţii acestei clădiri, după prima campanie de săpături avem câteva idei şi câteva ipoteze, dar vom şti mai multe numai după cercetări viitoare. După planul clădirii, în primul rând, mai puţin după obiectele descoperite, ar putea să fie un templu masiv - greu de găsit exemple similare în Dacia Romană, dar ar putea să fie foarte bine şi o basilica. Această construcţie specifică oraşelor romane, basilica, este un fel de hală mare acoperită, cu etaj, unde pe timp nefavorabil se desfăşurau tranzacţiile comerciale, judecăţile făcute de procuratorul provinciei şi alte întâlniri sociale. Basilica era întotdeauna vecină Forului, care avea aceeaşi destinaţie, doar că era descoperit, fiind folosit vara, pe timp favorabil. Structura acestei clădiri este compusă dintr-o parte orientată spre est, compusă din trei încăperi, dintre care semnificativă este cea centrală, care are în interior o absidă, adică un contur semicircular, unde în cazul templului ar fi trebuit să fie altarul, iar în cazul basilicii era catedra şi podiumul pe care stătea cel ce împărţea dreptatea", precizează Coriolan Opreanu.

Arheologii au decopertat până în prezent mare parte din cele trei încăperi menţionate şi zidurile de colţ ale clădirii.

Potrivit sursei citate, prin restaurare, clădirea ar putea deveni un punct de reper al Porolissum-ului, atât pentru specialişti, cât şi pentru turişti.

"Determinantă pentru alegerea uneia din cele două ipoteze va fi cercetarea zonei adiacente, ce apare pe planuri ca o curte imensă. Dacă ar fi un templu, ar trebui să fie o curte flancată de nişte coridoare acoperite, unde se putea sta oamenii pentru odihnă sau, dacă este vorba de o basilica, ar trebui să fie două şiruri de baze care să susţină coloanele, pentru că ea era compusă dintr-o navă centrală mai înaltă şi două coridoare mai joase, laterale, toate acoperite. Evident că această clădire monumentală oferă o perspectivă extraordinară unei viitoare restaurări. Dacă această clădire va fi restaurată pe baza unui proiect decent, executat de un profesionist, nu neapărat român, atunci Porolissum-ul va dobândi un monument de excepţie care va atrage atenţia nu doar specialiştilor, dar şi turiştilor şi celor celor care vor încerca să înţeleagă ceva din grandoarea acestui oraş de frontieră, pe care îl putem compara cu oraşul Volubilis, din nordul Africii. Acela se afla la frontiera deşertului cu berberii, acesta la frontiera nordică, muntoasă, cu alte neamuri cu care atunci când nu existau relaţii tensionate, se făcea un comerţ serios. Acum doi ani, în zona vămii de la Porolissum am descoperit un târg, o zonă comercială cu aceste populaţii", menţionează specialistul în arheologie romană.

El spune că din monedele de secol III pe care le-a găsit, pare că această clădire face parte exact din programul urbanistic iniţiat de Septimius Severus, la începutul secolului III. ''Este aproape sigur că acest edificiu grandios aparţine acestui moment când oraşul devine municipiu, cu clădiri pe măsura acestui statut", a conchis sursa citată.

Rezervaţia arheologică Porolissum este unul dintre cele mai mari şi bine păstrate situri arheologice din România. Acest centru militar de graniţă a fost stabilit în anul 106, de împăratul roman Traian, pentru a apăra trecerea principală dinspre Munţii Carpaţi (Meseş) spre Dacia Porolissensis. După câteva zeci de ani, Porolissum a evoluat într-un important centru comercial, care facilita schimburile dintre romani şi barbari, continuând să prospere vreme de aproape un mileniu după retragerea romană din Dacia, din anul 271. AGERPRES /(A - autor: Sebastian Olaru, editor: Adrian Drăguţ)