Alba Iulia, 18 mai /Agerpres/ - Un adevărat Panteon al neamului poate fi considerat cel mai vechi cimitir din Blaj, unde îşi dorm somnul de veci personalităţi de marcă, de la părintele filologiei româneşti, Timotei Cipariu, tribunul paşoptist Ioan Axente Sever, mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu şi Ioan Micu Moldovan, autorul "Pronunciamentului de la Blaj", până la Ioan Rusu, întemeietorul geografiei ştiinţifice româneşti, scriitorul Ionel Pop şi cărturarul Ştefan Manciulea.
Adevărate opere de artă, unele dintre monumentele funerare din cimitirul situat nu departe de centrul istoric al Blajului necesită însă restaurare, patina timpului lăsându-şi nemilos amprenta pe acestea. În prezent, "Bisericuţa grecilor", prima ridicată în Blaj, în curtea căreia se află micul cimitir, aparţine de o parohie ortodoxă, iar mare parte dintre cei înmormântaţi aici au fost slujitori de frunte ai Bisericii Greco-Catolice. Poate reprezentanţii celor două Biserici ar trebui să acorde mai multă atenţie modului în care arată mormintele, de pe care - de ce nu - nu ar trebui să lipsească florile, iar grilajele să fie vopsite, şi mai ales să coopereze în vederea restaurării pietrelor şi monumentelor funerare, vechi, unele, de peste două sute de ani.
Poate aşa cum în Cimitirul Bellu se realizează tururi ghidate în cadrul cărora turiştii au posibilitatea să descopere istoria personalităţilor înmormântate aici, aşa şi micul cimitir al "Bisericuţei grecilor" ar trebui să fie vizitat, pentru a depune o floare sau a aprinde o candelă la mormintele iluştrilor înaintaşi, de toţi românii care îşi respectă istoria.
"Locul unde s-a strigat odată destinul unui neam rămâne pentru posteritate un loc de pelerinaj", spunea Octavian Goga despre Blaj.
Tot la Blaj se află, în spatele Colegiului "Inochenţie Micu Klein", Capela arhiereilor, unde sunt îngropaţi aproape toţi episcopii şi mitropoliţii greco-catolici. Catedrala Greco-Catolică "Sfânta Treime" este un alt loc în care îşi dorm somnul de veci "întemeietorul Blajului românesc", episcopul Ioan Inochenţie Micu Klein, şi cardinalul Alexandru Todea.
Cunoscută sub numele de "Bisericuţa grecilor", cea mai veche biserică din "Mica Romă", construită pe locul unei vechi lăcaş de cult de lemn, între 1760 şi 1770, este situată în apropiere de Piaţa 1848, nu departe de catedrală. Cărturarul Ştefan Manciulea a fost de părere că "Bisericuţa grecilor" îşi trage numele de la macedo-românii care trăiau în oraşele Imperiului Austriac, numiţi şi greci. Este posibil ca aceşti "greci" care trăiau la Blaj să se fi ocupat în mod special de întreţinerea bisericuţei, fapt care i-a adus şi numele. O altă variantă ar fi ca "Bisericuţa grecilor" să fie denumită astfel după negustorii macedo-români care ar fi contribuit financiar la înălţarea ei.
"De acest lăcaş de cult se leagă şi înfiinţarea primului cimitir din Blaj unde, de-a lungul secolelor, au fost aşezate spre odihnă veşnică rămăşiţele pământeşti ale unora dintre marii bărbaţi ai Blajului, slujitori de frunte ai Bisericii Greco-Catolice, cărturari de talie naţională şi europeană ori luptători pentru drepturile şi libertăţile românilor transilvăneni", se menţionează în volumul "Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească", lucrare având ca autori pe Ion Moldovan şi Alexandru Petărlecean.
Monumentele funerare ale lui Ioan Axente Sever şi Alexandru Sterca Şuluţiu sunt impunătoare, lângă locurile de veci ale acestora aflându-se şi mormintele lui Timotei Cipariu şi Ioan Micu Moldovan, acesta din urmă fiind însă unul modest, cu o simplă cruce de lemn, dar bine îngrijit.
Un alt monument funerar impozant din micul cimitir din Blaj este cel al canonicului Basiliu Raţiu de Noşlac (1783 - 1870), paşoptist şi semnatar al "Pronunciamentului de la Blaj", din 1868, şi fondator al primei şcoli româneşti din Turda. El este cel care a propus ridicarea unui monument pe Câmpia Libertăţii în amintirea evenimentelor din mai 1848.
Timotei Cipariu (1805 - 1887) este considerat părintele filologiei româneşti, fiind unul dintre întemeietorii Academiei Române şi, de asemenea, unul dintre pionierii ziaristicii româneşti din Transilvania. A fost preşedinte al ASTRA. Cunoştea 12 limbi străine, printre care ebraica, persana şi turca. A participat la Revoluţia de la 1848 - 1849 din Transilvania.
Bun prieten cu Timotei Cipariu, cărturarul Ioan Micu Moldovan (1833-1915) a fost autorul mai multor manuale de istorie şi geografie a Transilvaniei. Membru al Academiei Române, Ioan Micu Moldovan a fost şi membru fondator şi preşedinte al ASTRA. A fost principalul autor al "Pronunciamentului de la Blaj", act prin care se protesta împotriva încorporării Transilvaniei la Ungaria. Ioan Micu Moldovan a susţinut mişcarea memorandistă (1892-1894), iar în 1908 a semnat, alături de alte personalităţi, "Memorandumul de la Blaj", un protest faţă de legea lui Aponnyi, care viza maghiarizarea prin intermediul şcolilor.
Unul dintre liderii paşoptişti, Ioan Axente Sever (1821 - 1906) a participat activ şi la mişcarea de rezistenţă dusă, alături de Avram Iancu, în Munţii Apuseni. A murit la Braşov, dar i s-a respectat dorinţa să fie înmormântat la Blaj.
Alături de monumentul de marmură neagră al lui Ioan Axente Sever se află mormântul lui Alexandru Sterca - Şuluţiu (1794 - 1867), episcop şi primul mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma.
Tot în cimitirul de la Blaj este înmormântat şi traducătorul şi poetul Ioan Rusu (1811 - 1843), vicepreşedinte al ASTRA. Este autorul primei lucrări româneşti de geografie, "Icoana pământului", apărută în 1842.
Alături de soţia şi de fiul său, odihneşte avocatul şi scriitorul Ionel Pop (1889 - 1985), care a fost unul din cei patru secretari ai Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. A fost unul dintre cei mai apropiaţi prieteni de vânătoare ai lui Mihail Sadoveanu, el însuşi fiind autorul mai multor lucrări cinegetice. A fost căsătorit cu Margareta Hodoş, din Blaj, prima femeie cu doctorat din Transilvania până la Unirea din 1918.
Geograf şi istoric, Ştefan Manciulea (1894 - 1985) a fost distins, în 1934, cu premiul "Udrişte Năsturel" al Academiei Române. Este autorul lucrării "Graniţa de Vest". Datele din acest volum au fost utilizate pe parcursul tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin, din august 1940, şi la lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, din 1947, atunci când a fost recunoscut dreptul României asupra Transilvaniei de Nord, cedat Ungariei în 1940. Odată cu instaurarea regimului comunist, Ştefan Manciulea a fost aruncat în închisoare în două rânduri ca deţinut politic. Cu greu şi-a găsit apoi un loc de muncă. A fost "îngrijitor de parc" la Sanatoriul TBC din Blaj până la pensionare.
Cimitirul adăposteşte multe alte morminte ale unor călugări şi cărturari din timpurile de început ale Blajului.
Osemintele arhiereilor Blajului şi-au găsit loc de veşnică odihnă în Capela construită în spatele Institutului Recunoştinţei, actualmente colegiu, constituit sub mitropolitul Vasile Suciu. El a considerat de cuviinţă să se zidească în apropiere şi o capelă pentru elevii şi surorile din institut, urmând ca în subsolul ei să fie mutate rămăşiţele arhiereilor Blajului. "Construcţia lăcaşului a început în 1935, iar în 31 octombrie 1937 osemintele arhiereilor aşezate în şase sicriaşe purtate pe umeri de preoţi tineri au fost mutate din cripta din curtea castelului în noua criptă a capelei", aflăm din volumul "Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească".
"Capela Arhiereilor" a fost transformată în 1948 în magazie, iar cripta în depozit pentru legume. Şi-a recăpătat destinaţia doar după 1989. Aici se află rămăşiţele pământeşti a şapte episcopi şi mitropoliţi greco-catolici: Petru Pavel Aron (1752 - 1764), Atanasie Rednic (1764 - 1772), Grigore Maior (1772 - 1782), Ioan Bob (1782 - 1830), Ioan Lemeny (1832 - 1850), Ioan Vancea (1869 - 1892) şi Alexandru Nicolescu (1935 - 1941).
Vechi centru cultural, Blajul are merite deosebite în plan istoric, lingvistic şi de renaştere naţională. Aici s-au pus bazele unei culturi în limba naţională, în contextul unei stăpâniri străine. Ioan Micu Moldovan spunea despre Blaj că este "cel mai vechi cuib al deşteptării noastre naţionale". AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Cristian Anghelache)
Adevărate opere de artă, unele dintre monumentele funerare din cimitirul situat nu departe de centrul istoric al Blajului necesită însă restaurare, patina timpului lăsându-şi nemilos amprenta pe acestea. În prezent, "Bisericuţa grecilor", prima ridicată în Blaj, în curtea căreia se află micul cimitir, aparţine de o parohie ortodoxă, iar mare parte dintre cei înmormântaţi aici au fost slujitori de frunte ai Bisericii Greco-Catolice. Poate reprezentanţii celor două Biserici ar trebui să acorde mai multă atenţie modului în care arată mormintele, de pe care - de ce nu - nu ar trebui să lipsească florile, iar grilajele să fie vopsite, şi mai ales să coopereze în vederea restaurării pietrelor şi monumentelor funerare, vechi, unele, de peste două sute de ani.
Poate aşa cum în Cimitirul Bellu se realizează tururi ghidate în cadrul cărora turiştii au posibilitatea să descopere istoria personalităţilor înmormântate aici, aşa şi micul cimitir al "Bisericuţei grecilor" ar trebui să fie vizitat, pentru a depune o floare sau a aprinde o candelă la mormintele iluştrilor înaintaşi, de toţi românii care îşi respectă istoria.
"Locul unde s-a strigat odată destinul unui neam rămâne pentru posteritate un loc de pelerinaj", spunea Octavian Goga despre Blaj.
Tot la Blaj se află, în spatele Colegiului "Inochenţie Micu Klein", Capela arhiereilor, unde sunt îngropaţi aproape toţi episcopii şi mitropoliţii greco-catolici. Catedrala Greco-Catolică "Sfânta Treime" este un alt loc în care îşi dorm somnul de veci "întemeietorul Blajului românesc", episcopul Ioan Inochenţie Micu Klein, şi cardinalul Alexandru Todea.
Cunoscută sub numele de "Bisericuţa grecilor", cea mai veche biserică din "Mica Romă", construită pe locul unei vechi lăcaş de cult de lemn, între 1760 şi 1770, este situată în apropiere de Piaţa 1848, nu departe de catedrală. Cărturarul Ştefan Manciulea a fost de părere că "Bisericuţa grecilor" îşi trage numele de la macedo-românii care trăiau în oraşele Imperiului Austriac, numiţi şi greci. Este posibil ca aceşti "greci" care trăiau la Blaj să se fi ocupat în mod special de întreţinerea bisericuţei, fapt care i-a adus şi numele. O altă variantă ar fi ca "Bisericuţa grecilor" să fie denumită astfel după negustorii macedo-români care ar fi contribuit financiar la înălţarea ei.
"De acest lăcaş de cult se leagă şi înfiinţarea primului cimitir din Blaj unde, de-a lungul secolelor, au fost aşezate spre odihnă veşnică rămăşiţele pământeşti ale unora dintre marii bărbaţi ai Blajului, slujitori de frunte ai Bisericii Greco-Catolice, cărturari de talie naţională şi europeană ori luptători pentru drepturile şi libertăţile românilor transilvăneni", se menţionează în volumul "Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească", lucrare având ca autori pe Ion Moldovan şi Alexandru Petărlecean.
Monumentele funerare ale lui Ioan Axente Sever şi Alexandru Sterca Şuluţiu sunt impunătoare, lângă locurile de veci ale acestora aflându-se şi mormintele lui Timotei Cipariu şi Ioan Micu Moldovan, acesta din urmă fiind însă unul modest, cu o simplă cruce de lemn, dar bine îngrijit.
Un alt monument funerar impozant din micul cimitir din Blaj este cel al canonicului Basiliu Raţiu de Noşlac (1783 - 1870), paşoptist şi semnatar al "Pronunciamentului de la Blaj", din 1868, şi fondator al primei şcoli româneşti din Turda. El este cel care a propus ridicarea unui monument pe Câmpia Libertăţii în amintirea evenimentelor din mai 1848.
Timotei Cipariu (1805 - 1887) este considerat părintele filologiei româneşti, fiind unul dintre întemeietorii Academiei Române şi, de asemenea, unul dintre pionierii ziaristicii româneşti din Transilvania. A fost preşedinte al ASTRA. Cunoştea 12 limbi străine, printre care ebraica, persana şi turca. A participat la Revoluţia de la 1848 - 1849 din Transilvania.
Bun prieten cu Timotei Cipariu, cărturarul Ioan Micu Moldovan (1833-1915) a fost autorul mai multor manuale de istorie şi geografie a Transilvaniei. Membru al Academiei Române, Ioan Micu Moldovan a fost şi membru fondator şi preşedinte al ASTRA. A fost principalul autor al "Pronunciamentului de la Blaj", act prin care se protesta împotriva încorporării Transilvaniei la Ungaria. Ioan Micu Moldovan a susţinut mişcarea memorandistă (1892-1894), iar în 1908 a semnat, alături de alte personalităţi, "Memorandumul de la Blaj", un protest faţă de legea lui Aponnyi, care viza maghiarizarea prin intermediul şcolilor.
Unul dintre liderii paşoptişti, Ioan Axente Sever (1821 - 1906) a participat activ şi la mişcarea de rezistenţă dusă, alături de Avram Iancu, în Munţii Apuseni. A murit la Braşov, dar i s-a respectat dorinţa să fie înmormântat la Blaj.
Alături de monumentul de marmură neagră al lui Ioan Axente Sever se află mormântul lui Alexandru Sterca - Şuluţiu (1794 - 1867), episcop şi primul mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma.
Tot în cimitirul de la Blaj este înmormântat şi traducătorul şi poetul Ioan Rusu (1811 - 1843), vicepreşedinte al ASTRA. Este autorul primei lucrări româneşti de geografie, "Icoana pământului", apărută în 1842.
Alături de soţia şi de fiul său, odihneşte avocatul şi scriitorul Ionel Pop (1889 - 1985), care a fost unul din cei patru secretari ai Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. A fost unul dintre cei mai apropiaţi prieteni de vânătoare ai lui Mihail Sadoveanu, el însuşi fiind autorul mai multor lucrări cinegetice. A fost căsătorit cu Margareta Hodoş, din Blaj, prima femeie cu doctorat din Transilvania până la Unirea din 1918.
Geograf şi istoric, Ştefan Manciulea (1894 - 1985) a fost distins, în 1934, cu premiul "Udrişte Năsturel" al Academiei Române. Este autorul lucrării "Graniţa de Vest". Datele din acest volum au fost utilizate pe parcursul tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin, din august 1940, şi la lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, din 1947, atunci când a fost recunoscut dreptul României asupra Transilvaniei de Nord, cedat Ungariei în 1940. Odată cu instaurarea regimului comunist, Ştefan Manciulea a fost aruncat în închisoare în două rânduri ca deţinut politic. Cu greu şi-a găsit apoi un loc de muncă. A fost "îngrijitor de parc" la Sanatoriul TBC din Blaj până la pensionare.
Cimitirul adăposteşte multe alte morminte ale unor călugări şi cărturari din timpurile de început ale Blajului.
Osemintele arhiereilor Blajului şi-au găsit loc de veşnică odihnă în Capela construită în spatele Institutului Recunoştinţei, actualmente colegiu, constituit sub mitropolitul Vasile Suciu. El a considerat de cuviinţă să se zidească în apropiere şi o capelă pentru elevii şi surorile din institut, urmând ca în subsolul ei să fie mutate rămăşiţele arhiereilor Blajului. "Construcţia lăcaşului a început în 1935, iar în 31 octombrie 1937 osemintele arhiereilor aşezate în şase sicriaşe purtate pe umeri de preoţi tineri au fost mutate din cripta din curtea castelului în noua criptă a capelei", aflăm din volumul "Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească".
"Capela Arhiereilor" a fost transformată în 1948 în magazie, iar cripta în depozit pentru legume. Şi-a recăpătat destinaţia doar după 1989. Aici se află rămăşiţele pământeşti a şapte episcopi şi mitropoliţi greco-catolici: Petru Pavel Aron (1752 - 1764), Atanasie Rednic (1764 - 1772), Grigore Maior (1772 - 1782), Ioan Bob (1782 - 1830), Ioan Lemeny (1832 - 1850), Ioan Vancea (1869 - 1892) şi Alexandru Nicolescu (1935 - 1941).
Vechi centru cultural, Blajul are merite deosebite în plan istoric, lingvistic şi de renaştere naţională. Aici s-au pus bazele unei culturi în limba naţională, în contextul unei stăpâniri străine. Ioan Micu Moldovan spunea despre Blaj că este "cel mai vechi cuib al deşteptării noastre naţionale". AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Cristian Anghelache)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Monitorizare
Setări
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați: