Bucureşti, 13 mai /Agerpres/ - O cercetare sociologică realizată de Centrul de Studii şi Cercetări Infopolitic (CSCI) arată că 60-70% dintre respondenţi consideră că românii erau mai patrioţi pe vremea comunismului, răspuns dat mai ales de cei trecuţi de 45 de ani, de cei care locuiesc în sate şi de etnicii români.
Trei sferturi asociază protecţia mediului cu noţiunea de patriotism, mai ales bărbaţii şi pensionarii, indiferent de preferinţa politică. Cu sancţionarea "manifestărilor nepatriote" care jignesc ţara sunt de acord peste 70%, mai ales persoanele mai în vârstă şi mai puţin educate şi locuitorii din mediul rural, mai mult votanţii stângii. Este ceva mai puţin acceptabil pentru cei cu studii superioare şi printre tineri în general, conform concluziilor CSCI.
Pentru cei care au răspuns la întrebările sondajului, orientarea prooccidentală a ţării noastre înseamnă: încredere mare în UE (69%) şi SUA (62%) şi foarte mică în Rusia (10%). Totuşi, destul de puţini au încredere foarte multă chiar şi în reprezentanţii Occidentului (18% în UE, 15% în SUA). Încredere mai multă în Occident au votanţii PSD şi PNL şi cei trecuţi de 45 de ani. Intelectualii par să aibă mai puţină încredere în Occident decât cei fără studii superioare sau vârstnicii, fiind undeva pe la 50%.
Conform aceleiaşi cercetări, românii sunt în puternic dezacord cu proiectul autonomiei maghiarilor (72%). În privinţa statuilor unor maghiari care au luptat împotriva ţării, jumătate consideră că ar trebui mutate şi jumătate că ar trebui lăsate unde sunt.
"Am clasificat ca antimaghiari 30% din populaţia ţării, aceia care nu au încredere în UDMR, sunt total împotriva autonomiei şi nu doresc ca acele statui să existe. Sentimente antimaghiare mai puternice (peste 35%) sunt printre pensionari, dar şi intelectuali, mai mult printre bărbaţi şi în rândul ardelenilor nonmaghiari (40%). Muncitorii şi tinerii fără studii superioare de etnie română sunt mai puţin interesaţi de acest aspect (25-30% antimaghiari)", arată autorii studiului.
Totodată, 40% dintre români consideră că un conflict militar cu Rusia este iminent, 25% spun că este posibil şi alţi 25% nu cred că se va întâmpla. Aproape trei sferturi se bazează pe sprijinul SUA iar bărbaţii sunt mai convinşi decât femeile că va exista un conflict.
Cei mai mulţi români (45%) consideră că unirea României cu Republica Moldova va putea avea loc doar după intrarea Moldovei în Uniunea Europeană, în timp ce 30% apreciază că cele două evenimente sunt independente. Un sfert nu ştiu ce să răspundă. Printre votanţii dreptei, ideea unirii iminente este mai larg răspândită.
Întrebaţi ce partid consideră a făcut mai multe pentru unirea cu Moldova, 30% nu pot răspunde. Dintre ceilalţi, există o egalitate între PSD şi PNL (câte 22-23% fiecare), mai relevă cercetarea Infopolitic.
Cercetarea "'Naţionalism' românesc" (partea a II-a) a fost realizată în perioada 16 - 24 februarie, la nivel naţional, pe un eşantion de 1.000 de persoane de 18 ani şi peste, după metoda CATI. Eşantionul a fost validat pe baza datelor INSSE 2009 şi a recensământului populaţiei din 2002. Eroarea tolerată este 3%, la un nivel de probabilitate de 95%. AGERPRES/(AS - autor: Florin Marin, editor: Antonia Niţă)
Trei sferturi asociază protecţia mediului cu noţiunea de patriotism, mai ales bărbaţii şi pensionarii, indiferent de preferinţa politică. Cu sancţionarea "manifestărilor nepatriote" care jignesc ţara sunt de acord peste 70%, mai ales persoanele mai în vârstă şi mai puţin educate şi locuitorii din mediul rural, mai mult votanţii stângii. Este ceva mai puţin acceptabil pentru cei cu studii superioare şi printre tineri în general, conform concluziilor CSCI.
Pentru cei care au răspuns la întrebările sondajului, orientarea prooccidentală a ţării noastre înseamnă: încredere mare în UE (69%) şi SUA (62%) şi foarte mică în Rusia (10%). Totuşi, destul de puţini au încredere foarte multă chiar şi în reprezentanţii Occidentului (18% în UE, 15% în SUA). Încredere mai multă în Occident au votanţii PSD şi PNL şi cei trecuţi de 45 de ani. Intelectualii par să aibă mai puţină încredere în Occident decât cei fără studii superioare sau vârstnicii, fiind undeva pe la 50%.
Conform aceleiaşi cercetări, românii sunt în puternic dezacord cu proiectul autonomiei maghiarilor (72%). În privinţa statuilor unor maghiari care au luptat împotriva ţării, jumătate consideră că ar trebui mutate şi jumătate că ar trebui lăsate unde sunt.
"Am clasificat ca antimaghiari 30% din populaţia ţării, aceia care nu au încredere în UDMR, sunt total împotriva autonomiei şi nu doresc ca acele statui să existe. Sentimente antimaghiare mai puternice (peste 35%) sunt printre pensionari, dar şi intelectuali, mai mult printre bărbaţi şi în rândul ardelenilor nonmaghiari (40%). Muncitorii şi tinerii fără studii superioare de etnie română sunt mai puţin interesaţi de acest aspect (25-30% antimaghiari)", arată autorii studiului.
Totodată, 40% dintre români consideră că un conflict militar cu Rusia este iminent, 25% spun că este posibil şi alţi 25% nu cred că se va întâmpla. Aproape trei sferturi se bazează pe sprijinul SUA iar bărbaţii sunt mai convinşi decât femeile că va exista un conflict.
Cei mai mulţi români (45%) consideră că unirea României cu Republica Moldova va putea avea loc doar după intrarea Moldovei în Uniunea Europeană, în timp ce 30% apreciază că cele două evenimente sunt independente. Un sfert nu ştiu ce să răspundă. Printre votanţii dreptei, ideea unirii iminente este mai larg răspândită.
Întrebaţi ce partid consideră a făcut mai multe pentru unirea cu Moldova, 30% nu pot răspunde. Dintre ceilalţi, există o egalitate între PSD şi PNL (câte 22-23% fiecare), mai relevă cercetarea Infopolitic.
Cercetarea "'Naţionalism' românesc" (partea a II-a) a fost realizată în perioada 16 - 24 februarie, la nivel naţional, pe un eşantion de 1.000 de persoane de 18 ani şi peste, după metoda CATI. Eşantionul a fost validat pe baza datelor INSSE 2009 şi a recensământului populaţiei din 2002. Eroarea tolerată este 3%, la un nivel de probabilitate de 95%. AGERPRES/(AS - autor: Florin Marin, editor: Antonia Niţă)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.