COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 18 iunie, interval orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 19 iunie, intervalul orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
Alba Iulia, 3 mai /Agerpres/ - Sezonul turistic a fost deschis la Alba Iulia, anticul Apulum, aşezare care în antichitate a fost cel mai mare oraş din Dacia Romană, prin Festivalul Roman Apulum, ajuns la a treia ediţie, în cadrul căruia sute de turişti din ţară şi străinătate au putut asista, la acest sfârşit de săptămână, la reconstituirea unor târguri de sclavi, lupte de gladiatori, lupte între daci şi romani, ritualuri şi jocuri antice.
Festivalul, care se desfăşoară anual în preajma zilei de 1 mai, a adunat în jur de două sute de reenactori - legionari şi civili romani, războinici daci, luptători celţi, gladiatori, meşteşugari sau dansatoare - din România şi Bulgaria, prin intermediul cărora turiştii au putut asista la realităţile unei lumi demult apuse.
'Alba Iulia este un oraş întemeiat de romani, un oraş cu un extraordinar fond şi patrimoniu antic roman, iar festivalul promovează tocmai aceste valori', a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Liviu Zgârciu. El a menţionat că Festivalul Roman Apulum este unul dintre cele mai importante manifestări de acest gen din ţară şi singurul care are loc în interiorul oraşului.
Ceremonia de deschidere a festivalului a debutat, sâmbătă, în locul în care acum două mii de ani se afla centrul castrului roman, cu Inauguratio, o reconstituire a unei festivităţi solemne de întemeiere a unui oraş.
Coordonaţi de către istoricii Liviu Zgârciu şi Tudor Roşu, reenactorii au prezentat modul în care, printr-un adevărat ceremonial, se marca fondarea unui oraş. Astfel, cel care făcea serviciile sacre totdeauna trebuia să pregătească focul şi apa, necesare pentru purificarea minţii, corpului şi sufletului, iar sunetul de trompetă marca începutul ceremoniei. Urma verificarea unui spaţiu necesar consultării zeilor, în centrul viitorului oraş. Era rostită o rugăciune în limba latină arhaică, după cum o cerea un vechi ritual. Păsările, în cazul reconstituirii o acvilă, erau eliberate, iar zborul acestora era interpretat pentru a vedea dacă zeii sunt favorabili întemeierii aşezării. Dintr-un astfel de ceremonial nu putea lipsi jertfa animalelor. Astfel, pentru Jupiter era adus un bou, un taur pentru Marte şi câte o vacă pentru Iunona şi Minerva - reenactorii limitându-se la reconstituire la o bucată de ficat - carnea tăiată fiind dată nobililor prezenţi, iar sângele turnat peste foc. Urma apoi împărţirea loturilor de pământ, prin tragere la sorţi. Cei care trăgeau o piatră albă luau loturile mai bune, în mijlocul oraşului.
Atunci când un civil aducea servicii importante legiunii, el era recompensat cu o săgeată fără vârf, în cazul acestei reconstituiri primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, fiind cel ales. A fost recompensat cu un steag al legiunii şi un 'centurion', Cassius Proculeianus, pentru serviciile aduse reenactorilor constituiţi în 'Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum'.
Sutele de turişti au asistat apoi la o defilare a trupelor prezente la festival, un bun prilej pentru aceştia de a face fotografii cu reenactorii îmbrăcaţi şi echipaţi militar ca acum două mii de ani.
'Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum', prima echipă de reconstituiri istorice antice de la Alba Iulia, înfiinţată în 2012, are zece legionari în componenţă, steagul cu leu, simbolul legiunii, fiind purtat de ofiţerul Marius Martinus Aquila, în realitate angajat la Poliţia Locală. De altfel, din trupa de voluntari reenactori de la Alba Iulia fac parte muzeografi, în frunte cu directorul Muzeului Naţional al Unirii, Gabriel Rustoiu, profesori, poliţişti, pompieri, gardieni, agenţi de vânzări, studenţi, elevi etc.
Constituită în 2013, trupa 'Lupii Apoulonului' întruchipează războinici daci din străvechea cetate de la Apoulon (Piatra Craivii).
Nu au lipsit din peisaj nici dansatoarele, 'Magna Nemesis'. Toate aceste trei trupe funcţionează în cadrul Asociaţiei Culturale pentru Istorie Vie din Alba Iulia.
La Festivalul Roman Apulum au fost prezenţi şi reenactorii din Asociaţia Amicii Muzeului din Zalău şi cei de la Terra Dacica Aeterna, arcaşii de la Sarmis Bucureşti, precum şi membrii Asociaţiei pentru Reconstituiri Istorice 'Scythia Minor' din Dobrich, Bulgaria, costumaţi în legionari romani, războinici celţi şi gladiatori.
Turiştii au putut asista astfel la demonstraţii militare, cu prezentare de echipamente şi informaţii de istorie antică, lupte de gladiatori, dansuri ale 'nimfelor', 'târguri de sclavi'. Ei au putut pătrunde şi în atelierele meşteşugăreşti, pentru a vedea cum se confecţionau în antichitate, de exemplu, bijuteriile, suliţele sau săbiile. Contra cost, turiştii au avut posibilitatea să plece acasă şi cu replici ale monedelor antice.
Doritorii au beneficiat şi de un tur ghidat gratuit al principalelor obiective romane din anticul Apulum - Via Principalis, Lapidariumul Muzeului Naţional al Unirii şi Principia.
De altfel, sâmbătă a fost inaugurat pentru public şi Muzeul Principia, un obiectiv în care au fost investite în cadrul unui proiect cu fonduri europene peste trei milioane de euro. De această dată accesul a fost gratuit, urmând ca de săptămâna viitoare să fie contra unei taxe, în valoare de 10 lei pentru adulţi, respectiv 5 lei pentru tinerii sub 18 ani, copiii sub şase ani beneficiind de gratuitate.
Cel mai nou obiectiv turistic din Alba Iulia adăposteşte o parte din vestigiile Principiei, clădirea comandamentului castrului Legio XIII Gemina din Apulum.
În timpul investigaţiilor arheologice derulate în perioada de implementare a proiectului de reabilitare a Zonei Interioare a Cetăţii au fost scoase la iveală vestigii ale Principiei foarte bine păstrate. Au fost descoperite două construcţii, precum şi drumurile dintre ele, din strat de pietriş, precum şi o clădire absidată cu sistem interior de încălzire cu hypocaust, urmată spre nord de o curte pavată cu dale mari de piatră şi canale de evacuare a apelor pluviale şi uzate.
Totodată, au fost descoperite fragmente de vase şi de monumente, între care şi un fragment de coloană votivă dedicată probabil lui Jupiter, numeroase ţigle cu ştampile ale Legiunii a XIII-a Gemina, trei monede romane, din care două emise pe timpul lui Hadrian. Printre obiectele găsite s-a numărat şi o inscripţie care confirma faptul că împăratul Marcus Aurelius Antonius (Caracalla), însoţit de mama sa, Iulia Domna, a fost în Dacia, inclusiv la Apulum.
Într-o altă secţiune a fost descoperit un şir de postamente provenind de la un porticus mare, în care apar şi elemente arhitectonice refolosite (baze de coloane, fragmente de arhitravă), precum şi porţiuni de curte pavată cu dale mari de piatră. De asemenea, au fost găsite numeroase fragmente ceramice, câteva monede, fragmente de monumente arhitectonice.
Directorul general adjunct al MNU, Constantin Inel, a menţionat că Muzeul Principia redă o imagine a vieţii demnitarilor romani în castru. Situl cuprinde camera tezaurului legiunii, locul în care într-o nişă foarte bine zidită, cu o singură cale de acces, erau depozitate toate finanţele legiunii şi stindardele acesteia, dar şi un fost birou al ofiţerilor romani, încăpere care beneficia de o instalaţie de hypocaust. Vizitatorii pot admira şi o fântână medievală care a străpuns întregul sistem de încălzire, păstrată de restauratori ca o mărturie a intervenţiilor în cei aproape două mii de ani de evoluţie istorică.
Principia avea circa 60 pe 80 de metri, fiind în formă de dreptunghi, având în faţă o curte interioară acoperită şi atrium-ul, curtea descoperită.
Castrul roman de la Apulum a fost cel mai mare din Dacia Romană, construcţia sa demarând în timpul împăratului Hadrian, probabil pe la 125 d.Hr. Timp de peste un secol, fără întrerupere, Apulum a fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina.
Festivalul Roman Apulum este o marcă a Primăriei municipiului Alba Iulia, fiind organizat de autorităţile locale în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii. AGERPRES / (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă) /FOTO PE FLUX/
Festivalul, care se desfăşoară anual în preajma zilei de 1 mai, a adunat în jur de două sute de reenactori - legionari şi civili romani, războinici daci, luptători celţi, gladiatori, meşteşugari sau dansatoare - din România şi Bulgaria, prin intermediul cărora turiştii au putut asista la realităţile unei lumi demult apuse.
'Alba Iulia este un oraş întemeiat de romani, un oraş cu un extraordinar fond şi patrimoniu antic roman, iar festivalul promovează tocmai aceste valori', a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Liviu Zgârciu. El a menţionat că Festivalul Roman Apulum este unul dintre cele mai importante manifestări de acest gen din ţară şi singurul care are loc în interiorul oraşului.
Ceremonia de deschidere a festivalului a debutat, sâmbătă, în locul în care acum două mii de ani se afla centrul castrului roman, cu Inauguratio, o reconstituire a unei festivităţi solemne de întemeiere a unui oraş.
Coordonaţi de către istoricii Liviu Zgârciu şi Tudor Roşu, reenactorii au prezentat modul în care, printr-un adevărat ceremonial, se marca fondarea unui oraş. Astfel, cel care făcea serviciile sacre totdeauna trebuia să pregătească focul şi apa, necesare pentru purificarea minţii, corpului şi sufletului, iar sunetul de trompetă marca începutul ceremoniei. Urma verificarea unui spaţiu necesar consultării zeilor, în centrul viitorului oraş. Era rostită o rugăciune în limba latină arhaică, după cum o cerea un vechi ritual. Păsările, în cazul reconstituirii o acvilă, erau eliberate, iar zborul acestora era interpretat pentru a vedea dacă zeii sunt favorabili întemeierii aşezării. Dintr-un astfel de ceremonial nu putea lipsi jertfa animalelor. Astfel, pentru Jupiter era adus un bou, un taur pentru Marte şi câte o vacă pentru Iunona şi Minerva - reenactorii limitându-se la reconstituire la o bucată de ficat - carnea tăiată fiind dată nobililor prezenţi, iar sângele turnat peste foc. Urma apoi împărţirea loturilor de pământ, prin tragere la sorţi. Cei care trăgeau o piatră albă luau loturile mai bune, în mijlocul oraşului.
Atunci când un civil aducea servicii importante legiunii, el era recompensat cu o săgeată fără vârf, în cazul acestei reconstituiri primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, fiind cel ales. A fost recompensat cu un steag al legiunii şi un 'centurion', Cassius Proculeianus, pentru serviciile aduse reenactorilor constituiţi în 'Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum'.
Sutele de turişti au asistat apoi la o defilare a trupelor prezente la festival, un bun prilej pentru aceştia de a face fotografii cu reenactorii îmbrăcaţi şi echipaţi militar ca acum două mii de ani.
'Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum', prima echipă de reconstituiri istorice antice de la Alba Iulia, înfiinţată în 2012, are zece legionari în componenţă, steagul cu leu, simbolul legiunii, fiind purtat de ofiţerul Marius Martinus Aquila, în realitate angajat la Poliţia Locală. De altfel, din trupa de voluntari reenactori de la Alba Iulia fac parte muzeografi, în frunte cu directorul Muzeului Naţional al Unirii, Gabriel Rustoiu, profesori, poliţişti, pompieri, gardieni, agenţi de vânzări, studenţi, elevi etc.
Constituită în 2013, trupa 'Lupii Apoulonului' întruchipează războinici daci din străvechea cetate de la Apoulon (Piatra Craivii).
Nu au lipsit din peisaj nici dansatoarele, 'Magna Nemesis'. Toate aceste trei trupe funcţionează în cadrul Asociaţiei Culturale pentru Istorie Vie din Alba Iulia.
La Festivalul Roman Apulum au fost prezenţi şi reenactorii din Asociaţia Amicii Muzeului din Zalău şi cei de la Terra Dacica Aeterna, arcaşii de la Sarmis Bucureşti, precum şi membrii Asociaţiei pentru Reconstituiri Istorice 'Scythia Minor' din Dobrich, Bulgaria, costumaţi în legionari romani, războinici celţi şi gladiatori.
Turiştii au putut asista astfel la demonstraţii militare, cu prezentare de echipamente şi informaţii de istorie antică, lupte de gladiatori, dansuri ale 'nimfelor', 'târguri de sclavi'. Ei au putut pătrunde şi în atelierele meşteşugăreşti, pentru a vedea cum se confecţionau în antichitate, de exemplu, bijuteriile, suliţele sau săbiile. Contra cost, turiştii au avut posibilitatea să plece acasă şi cu replici ale monedelor antice.
Doritorii au beneficiat şi de un tur ghidat gratuit al principalelor obiective romane din anticul Apulum - Via Principalis, Lapidariumul Muzeului Naţional al Unirii şi Principia.
De altfel, sâmbătă a fost inaugurat pentru public şi Muzeul Principia, un obiectiv în care au fost investite în cadrul unui proiect cu fonduri europene peste trei milioane de euro. De această dată accesul a fost gratuit, urmând ca de săptămâna viitoare să fie contra unei taxe, în valoare de 10 lei pentru adulţi, respectiv 5 lei pentru tinerii sub 18 ani, copiii sub şase ani beneficiind de gratuitate.
Cel mai nou obiectiv turistic din Alba Iulia adăposteşte o parte din vestigiile Principiei, clădirea comandamentului castrului Legio XIII Gemina din Apulum.
În timpul investigaţiilor arheologice derulate în perioada de implementare a proiectului de reabilitare a Zonei Interioare a Cetăţii au fost scoase la iveală vestigii ale Principiei foarte bine păstrate. Au fost descoperite două construcţii, precum şi drumurile dintre ele, din strat de pietriş, precum şi o clădire absidată cu sistem interior de încălzire cu hypocaust, urmată spre nord de o curte pavată cu dale mari de piatră şi canale de evacuare a apelor pluviale şi uzate.
Totodată, au fost descoperite fragmente de vase şi de monumente, între care şi un fragment de coloană votivă dedicată probabil lui Jupiter, numeroase ţigle cu ştampile ale Legiunii a XIII-a Gemina, trei monede romane, din care două emise pe timpul lui Hadrian. Printre obiectele găsite s-a numărat şi o inscripţie care confirma faptul că împăratul Marcus Aurelius Antonius (Caracalla), însoţit de mama sa, Iulia Domna, a fost în Dacia, inclusiv la Apulum.
Într-o altă secţiune a fost descoperit un şir de postamente provenind de la un porticus mare, în care apar şi elemente arhitectonice refolosite (baze de coloane, fragmente de arhitravă), precum şi porţiuni de curte pavată cu dale mari de piatră. De asemenea, au fost găsite numeroase fragmente ceramice, câteva monede, fragmente de monumente arhitectonice.
Directorul general adjunct al MNU, Constantin Inel, a menţionat că Muzeul Principia redă o imagine a vieţii demnitarilor romani în castru. Situl cuprinde camera tezaurului legiunii, locul în care într-o nişă foarte bine zidită, cu o singură cale de acces, erau depozitate toate finanţele legiunii şi stindardele acesteia, dar şi un fost birou al ofiţerilor romani, încăpere care beneficia de o instalaţie de hypocaust. Vizitatorii pot admira şi o fântână medievală care a străpuns întregul sistem de încălzire, păstrată de restauratori ca o mărturie a intervenţiilor în cei aproape două mii de ani de evoluţie istorică.
Principia avea circa 60 pe 80 de metri, fiind în formă de dreptunghi, având în faţă o curte interioară acoperită şi atrium-ul, curtea descoperită.
Castrul roman de la Apulum a fost cel mai mare din Dacia Romană, construcţia sa demarând în timpul împăratului Hadrian, probabil pe la 125 d.Hr. Timp de peste un secol, fără întrerupere, Apulum a fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina.
Festivalul Roman Apulum este o marcă a Primăriei municipiului Alba Iulia, fiind organizat de autorităţile locale în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii. AGERPRES / (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă) /FOTO PE FLUX/
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.