Bucureşti, 13 ian /Agerpres/ - Documentele medievale anterioare anului 1600 păstrate în Arhivele Naţionale, indiferent de forma de păstrare (original sau copie), vor fi digitalizate şi va fi creată o bază de date accesibile online, prin intermediul proiectului "Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României", care va fi lansat luni la Universitatea din Bucureşti.

Potrivit unui comunicat de presă al Universităţii din Bucureşti remis marţi AGERPRES, proiectul are printre obiectivele specifice scanarea documentelor medievale, circa 32.000 unităţi arhivistice, care se află în 32 de filiale ale Arhivelor Naţionale, majoritatea fiind păstrate în serviciile judeţene Cluj, Sibiu, Braşov, Iaşi, Covasna şi Maramureş, respectiv la Serviciul Arhivelor Istorice Centrale din Bucureşti.

De asemenea, în cadrul proiectului vor fi inventariate toate documentelor (circa 36.000) cuprinse în cele 32.000 unităţi arhivistice, care să cuprindă informaţii despre datarea documentului, emitent, cota arhivistică, descrierea documentului, conţinut (rezumat, indice de nume şi indice de materii), plus imaginile documentelor şi ale sigiliilor lor (circa 250.000 de copii digitale după documente şi sigilii).

Alt obiectiv specific al proiectului se referă la crearea unei baze de date cu cele 32.000 unităţi arhivistice, accesibilă online gratuit, cu multiple căi de identificare a documentelor de către utilizator.

În plus, pentru şapte filiale judeţene de arhivă, care au cele mai mari cantităţi de documente, se va crea câte un portal web, în cadrul căruia va exista o secţiune dedicată unui muzeu virtual.

Alte circa 1.000 documente vor fi restaurate înainte de scanare.

"Proiectul de digitizare a documentelor medievale are mai multe grupuri ţintă, care pot fi clasificate după relevanţa lor în mediul academic sau, în general, în societate. Din perspectivă ştiinţifică, cel mai important grup ţintă este format de mediul academic. În institutele de istorie sau studii socio-umane, care sunt în subordinea Academiei Române, aflate în Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi, Târgu-Mureş etc., sunt istorici specialişti în cercetarea istoriei medievale. Universităţile din România au facultăţi de istorie sau arhivistică (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Alba Iulia, Sibiu etc.), unde există specialişti - profesorii, dar şi un potenţial de formare a specialiştilor - studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Există institute de cercetare a istoriei, în special a Transilvaniei, care funcţionează ca ONG-uri, cu specialişti foarte buni în cercetarea istoriei, ca de exemplu Societatea Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca. Din aceeaşi perspectivă academică sunt vizaţi istoricii din Ungaria interesaţi de istoria Transilvaniei medievale, din centrele academice din Budapesta, Debrecen, Szeged sau Pecs. Deşi în număr mai mic, în Germania există istorici interesaţi de istoria saşilor din Transilvania", se arată în comunicatul de presă al UB.

Majoritatea documentelor vizate de proiect (circa 90%) se referă la istoria Transilvaniei şi sunt scrise în limbile latină (80%), germană şi maghiară.

Documentele referitoare la ţara Românească şi Moldova sunt scrise în limbile slavonă şi română.

Toate documentele vor fi scanate cu echipament specific, vor fi prelucrate de către paleografi, iar meta-datele rezultate vor fi introduse în baza de date. Pentru prelucrarea documentelor vor fi angajaţi în proiect specialişti în paleografiile respective, preponderent tineri pregătiţi în centrele universitare din Bucureşti şi Cluj-Napoca", mai precizează sursa citată.

"Prin parteneriatul cu Arhivele Naţionale ale Norvegiei începe o cooperare interinstituţională între partenerul norvegian şi Arhivele Naţionale ale României. Această cooperare depăşeşte limitele întâlnirilor profesionale din cadrul Consiliului Internaţional al Arhivelor, unde cele două arhive naţionale sunt membre. În acest proiect este o relaţie directă cu obiective clare şi cu rezultate cuantificabile, care pot fi un exemplu şi pentru alte posibile parteneriate interinstituţionale dintre România şi Norvegia. Arhivele Naţionale ale Norvegiei au experienţă în digitizarea documentelor începând din 2006. Implicarea celor mai mari universităţi din România - Universitatea din Bucureşti ca promotor al proiectului şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca ca partener - asigură un rol important comunităţii academice în definirea strategiilor naţionale în digitizarea arhivelor", se mai arată în comunicat.

Evenimentul de lansare a proiectului va fi organizat de către Universitatea din Bucureşti. Proiectul este finanţat de Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, prin Programul PA16/RO12 "Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural', implementat în parteneriat cu Arhivele Naţionale, Universitatea "Babeş-Bolyai" şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei.

Perioada de implementare a proiectului este de 17 luni, până în aprilie 2016, valoarea totală fiind de 3.942.848,08 lei, din care 85% este finanţare nerambursabilă din Mecanismul Financiar al SEE (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) iar 15% este finanţare nerambursabilă din bugetul naţional. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)