Cluj-Napoca, 28 oct /Agerpres/ - O floare unică în România, regăsită anul acesta la 100 de ani de când a fost văzută pentru ultima dată şi la 50 de ani după ce a fost declarată în mod oficial dispărută, este în continuare, în mod grav, periclitată din cauza păşunatului. Specialiştii atrag atenţia că Saussurea Porcii - o floare endemică pentru România, care se găseşte doar în Munţii Rodnei şi într-o zonă restrânsă din Munţii Păduroşi şi în Ucraina - ar putea dispărea din nou, de data aceasta definitiv, dacă nu se iau măsuri.
Saussurea Porcii poartă numele celui care a descoperit-o, în urmă cu mai mult de un secol, Florian Porcius. s-a Născut în Rodna într-o familie de ţărani săraci, el este unul dintre cei mai reputaţi biologi români. A fost membru al Academiei Române şi este considerat unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice româneşti. El a descoperit Saussurea în 1857.
'Este vorba despre o plantă care nu are denumire populară, întrucât este rarisimă şi nu o cunoaşte lumea. Ştiinţific, ea se numeşte Saussurea Porcii. Denumirea de specie s-a dat în cinstea celui care a descoperit-o, Florian Porcius, cel care a fost nestorul botaniştilor transilvăneni şi membru al Academiei Române. În 1857, el a descoperit o plantă, nu a reuşit să o identifice şi atunci un botanist maghiar i-a dat o denumire care a rezistat vreo două decenii. După care un profesor de botanică din Budapesta a analizat această plantă şi a constatat că este diferită şi a descris-o sub numele de Saussurea Porcii', a explicat profesorul Vasile Cristea, directorul Grădinii Botanice din Cluj.
Saussurea este o plantă extrem de rară şi este considerată de specialişti, dar şi de pasionaţii de botanică, Sfântul Graal al plantelor din România. Unii au căutat-o ani la rând, fără să reuşească să o găsească, motiv pentru care căutarea ei a căpătat o aură legendară.
Planta nu are un aspect spectaculos, putând trece drept una banală pentru un necunoscător. Are o tijă lungă, cu frunze alungite, înguste, de un verde argintiu pe faţa inferioară, iar florile sunt formate dintr-un buchet de mici inflorescenţe, de culoare albastră, ca a zambilelor, şi sunt înconjurate de un puf alb-argintiu, care arată ca o beteală.
Potrivit legii, dacă o specie nu este observată timp de o jumătate de secol în flora sau fauna unei ţări, ea este considerată dispărută.
Saussurea a fost în mod miraculos redescoperită la finalul verii de un botanist clujean care lucrează la Societatea Ornitologică Română.
'Planta este senzaţională şi din punct de vedere fito-geografic, pentru că este endemică pentru o regiune din Carpaţii Estici, se găseşte în Ucraina şi la noi, în zone foarte restrânse. De aceea era foarte mare frustrarea botaniştilor români - tocmai la noi se descoperise şi apoi a dispărut. Eu am căutat-o vreo trei ani la rând, dar nu am căutat-o în mod specific, la fel ca alţi botanişti. Norocul a fost că am participat într-un proiect de evaluare a habitatelor de mlaştini şi turbărit. Noi, de fapt, căutam acele mlaştini de la mare altitudine, la peste 1.700 de metri, care sunt destul de speciale. Dar era o ocazie bună să căutăm şi Saussurea şi aşa am găsit-o. Alţii şi-au dedicat mult timp şi energie, ştiu oameni care au căutat-o 20 de ani', a spus Matis Attila, cel care a regăsit, împreună cu alţi doi colegi, planta considerată dispărută.
Botanistul trage însă un semnal de alarmă, explicând că regăsirea florii nu înseamnă neapărat şi salvarea ei. În primul rând, grupul de tineri specialişti nu a găsit decât un grup extrem de restrâns de fire, care proveneau de la doar doi indivizi, iar căutările imediat ulterioare în aceeaşi zonă au rămas fără alte rezultate, fără să se descopere şi alte plante. Un fapt care agravează extrem de mult situaţia este prezenţa, în Munţii Rodnei, în zona de habitat a florii, a nu mai puţin de nouă stâne.
'Este una dintre resursele genetice foarte importante ale Munţilor Rodnei, care sunt consideraţi un centru endemo-genetic al Carpaţilor, adică de aici s-au răspândit anumite specii. Însă cu încălzirile climatice unele se mai găsesc acum doar în Munţii Rodnei. A rămas ca un refugiu. Acum, populaţia de Saussurea - eu am fost şi am văzut - e foarte ameninţată din cauza păşunatului. Încă şi Porcius a susţinut clar de când a găsit-o, el găsise un exemplar fără floare, mâncat de oi. Deci şi acum 100 de ani era în pericol din cauza supra păşunatului. Mă bucur că s-a găsit acest exemplar dar trebuie să vedem ce putem face pentru că în zona aceea sunt vreo nouă stâne. Acum, oile sunt coborâte, dar anul viitor va trebui să ne înţelegem foarte bine cu Jandarmeria montană, cu primăriile. Sunt primării care au acolo zone de păşunat, dar în ritmul acesta, într-un an, dispare şi de acolo', a explicat Claudiu Iuşan, biolog în cadrul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.
Acesta a mai precizat că în primăvara anului viitor va avea loc o consultare ştiinţifică în cadrul căreia va fi discutată şi această problemă, pentru a se lua o decizie.
Un alt pericol deloc de neglijat, susţin specialiştii, sunt colecţionarii, care, dacă ar şti coordonatele exacte ale locului în care a fost găsită planta, ar pleca în căutarea ei. Astfel, acestea nu sunt făcute publice.
'Mai sunt cazuri de specii foarte rare de la noi din ţară care au dispărut din cauza colecţionarilor. Mai ales la începutul anilor 90 a fost un aflux de specialişti din diverse ţări europene, în România, unii dintre ei mai puţini corecţi', a spus Vasile Cristea, directorul Grădinii Botanice din Cluj.
În afară de întărirea foarte strictă a protecţiei în zona respectivă din Munţii Rodnei, o altă soluţie pentru salvarea plantei ar fi reproducerea ei in vitro, însă soluţia trebuie discutată cu cei mai avizaţi cercetători pentru că există pericolul distrugerii exemplarelor.
Chiar şi Florian Porcius a replantat în grădina sa din Cluj un exemplar de Saussurea, care apoi a fost păstrat o vreme în Grădina Botanică.
În acest moment, în Herbarul Grădinii Botanice din Cluj, care este cea mai mare colecţie de acest fel din ţară şi care se află în administrarea Universităţii Babeş-Bolyai, se găsesc trei exemplare din Saussurea Porcii - unul descoperit în urmă cu 150 de ani de Florian Porcius şi unul descoperit în 1902, care până de curând a fost considerat ultimul exemplar observat. La acestea a fost adăugat un exemplar fără rădăcină, găsit în august de cei trei tineri botanişti. AGERPRES/(A - autor: Elena Stanciu, editor: Diana Dumitru)
Saussurea Porcii poartă numele celui care a descoperit-o, în urmă cu mai mult de un secol, Florian Porcius. s-a Născut în Rodna într-o familie de ţărani săraci, el este unul dintre cei mai reputaţi biologi români. A fost membru al Academiei Române şi este considerat unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice româneşti. El a descoperit Saussurea în 1857.
'Este vorba despre o plantă care nu are denumire populară, întrucât este rarisimă şi nu o cunoaşte lumea. Ştiinţific, ea se numeşte Saussurea Porcii. Denumirea de specie s-a dat în cinstea celui care a descoperit-o, Florian Porcius, cel care a fost nestorul botaniştilor transilvăneni şi membru al Academiei Române. În 1857, el a descoperit o plantă, nu a reuşit să o identifice şi atunci un botanist maghiar i-a dat o denumire care a rezistat vreo două decenii. După care un profesor de botanică din Budapesta a analizat această plantă şi a constatat că este diferită şi a descris-o sub numele de Saussurea Porcii', a explicat profesorul Vasile Cristea, directorul Grădinii Botanice din Cluj.
Saussurea este o plantă extrem de rară şi este considerată de specialişti, dar şi de pasionaţii de botanică, Sfântul Graal al plantelor din România. Unii au căutat-o ani la rând, fără să reuşească să o găsească, motiv pentru care căutarea ei a căpătat o aură legendară.
Planta nu are un aspect spectaculos, putând trece drept una banală pentru un necunoscător. Are o tijă lungă, cu frunze alungite, înguste, de un verde argintiu pe faţa inferioară, iar florile sunt formate dintr-un buchet de mici inflorescenţe, de culoare albastră, ca a zambilelor, şi sunt înconjurate de un puf alb-argintiu, care arată ca o beteală.
Potrivit legii, dacă o specie nu este observată timp de o jumătate de secol în flora sau fauna unei ţări, ea este considerată dispărută.
Saussurea a fost în mod miraculos redescoperită la finalul verii de un botanist clujean care lucrează la Societatea Ornitologică Română.
'Planta este senzaţională şi din punct de vedere fito-geografic, pentru că este endemică pentru o regiune din Carpaţii Estici, se găseşte în Ucraina şi la noi, în zone foarte restrânse. De aceea era foarte mare frustrarea botaniştilor români - tocmai la noi se descoperise şi apoi a dispărut. Eu am căutat-o vreo trei ani la rând, dar nu am căutat-o în mod specific, la fel ca alţi botanişti. Norocul a fost că am participat într-un proiect de evaluare a habitatelor de mlaştini şi turbărit. Noi, de fapt, căutam acele mlaştini de la mare altitudine, la peste 1.700 de metri, care sunt destul de speciale. Dar era o ocazie bună să căutăm şi Saussurea şi aşa am găsit-o. Alţii şi-au dedicat mult timp şi energie, ştiu oameni care au căutat-o 20 de ani', a spus Matis Attila, cel care a regăsit, împreună cu alţi doi colegi, planta considerată dispărută.
Botanistul trage însă un semnal de alarmă, explicând că regăsirea florii nu înseamnă neapărat şi salvarea ei. În primul rând, grupul de tineri specialişti nu a găsit decât un grup extrem de restrâns de fire, care proveneau de la doar doi indivizi, iar căutările imediat ulterioare în aceeaşi zonă au rămas fără alte rezultate, fără să se descopere şi alte plante. Un fapt care agravează extrem de mult situaţia este prezenţa, în Munţii Rodnei, în zona de habitat a florii, a nu mai puţin de nouă stâne.
'Este una dintre resursele genetice foarte importante ale Munţilor Rodnei, care sunt consideraţi un centru endemo-genetic al Carpaţilor, adică de aici s-au răspândit anumite specii. Însă cu încălzirile climatice unele se mai găsesc acum doar în Munţii Rodnei. A rămas ca un refugiu. Acum, populaţia de Saussurea - eu am fost şi am văzut - e foarte ameninţată din cauza păşunatului. Încă şi Porcius a susţinut clar de când a găsit-o, el găsise un exemplar fără floare, mâncat de oi. Deci şi acum 100 de ani era în pericol din cauza supra păşunatului. Mă bucur că s-a găsit acest exemplar dar trebuie să vedem ce putem face pentru că în zona aceea sunt vreo nouă stâne. Acum, oile sunt coborâte, dar anul viitor va trebui să ne înţelegem foarte bine cu Jandarmeria montană, cu primăriile. Sunt primării care au acolo zone de păşunat, dar în ritmul acesta, într-un an, dispare şi de acolo', a explicat Claudiu Iuşan, biolog în cadrul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.
Acesta a mai precizat că în primăvara anului viitor va avea loc o consultare ştiinţifică în cadrul căreia va fi discutată şi această problemă, pentru a se lua o decizie.
Un alt pericol deloc de neglijat, susţin specialiştii, sunt colecţionarii, care, dacă ar şti coordonatele exacte ale locului în care a fost găsită planta, ar pleca în căutarea ei. Astfel, acestea nu sunt făcute publice.
'Mai sunt cazuri de specii foarte rare de la noi din ţară care au dispărut din cauza colecţionarilor. Mai ales la începutul anilor 90 a fost un aflux de specialişti din diverse ţări europene, în România, unii dintre ei mai puţini corecţi', a spus Vasile Cristea, directorul Grădinii Botanice din Cluj.
În afară de întărirea foarte strictă a protecţiei în zona respectivă din Munţii Rodnei, o altă soluţie pentru salvarea plantei ar fi reproducerea ei in vitro, însă soluţia trebuie discutată cu cei mai avizaţi cercetători pentru că există pericolul distrugerii exemplarelor.
Chiar şi Florian Porcius a replantat în grădina sa din Cluj un exemplar de Saussurea, care apoi a fost păstrat o vreme în Grădina Botanică.
În acest moment, în Herbarul Grădinii Botanice din Cluj, care este cea mai mare colecţie de acest fel din ţară şi care se află în administrarea Universităţii Babeş-Bolyai, se găsesc trei exemplare din Saussurea Porcii - unul descoperit în urmă cu 150 de ani de Florian Porcius şi unul descoperit în 1902, care până de curând a fost considerat ultimul exemplar observat. La acestea a fost adăugat un exemplar fără rădăcină, găsit în august de cei trei tineri botanişti. AGERPRES/(A - autor: Elena Stanciu, editor: Diana Dumitru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.