Constanţa, 23 iul /Agerpres/ - Cine oare nu s-a visat, măcar odată, în copilărie, companion al miticului căpitan Nemo sau scafandru la bordul lui Nautilus, în explorarea tainelor civilizaţiilor ascunse ale oceanului planetar, răsfoind cu emoţie romanele lui Jules Verne 'Douăzeci de mii de leghe sub mări' sau 'Insula Misterioasă'? Sau care român nu aştepta cu frenezie, la televizor, expediţiile subacvatice ale oceanologului Jacques-Yves Cousteau şi echipajului navei Calypso, în căutarea perpetuă a Atlantidei, chiar şi pe ţărmurile vestice ale Pontului Euxin, la gurile străbunului Danubius ?
Iată însă că din vara anului viitor incursiunile submerse la situri arheologice de pe platoul continental dobrogean al Mării Neagre, atât cât se întinde el pe litoralul românesc şi bulgăresc, vor fi accesibile turiştilor, iubitorii de mare şi istorie, graţie proiectului HERAS - 'Moştenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre', iniţiat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) în colaborare cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Clubul de Scufundări Subacvatice Respiro, Muzeul de Istorie Cavarna şi Institutul de Oceanologie din Varna, prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007-2013 şi finanţat cu peste 1, 4 milioane de euro.
Coordonatorul proiectului HERAS, conf. dr. Glicherie Caraivan, mărturiseşte că asistăm, de fapt, la încununarea visului de la începutul anilor '60, al pionierului arheologiei subacvatice în România, comandorului Constantin Scarlat, cel căruia îi datorăm şi prima hartă a reliefului submarin şi a resurselor platoului continental al Mării Negre. 'HERAS este un proiect interdisciplinar geo-arheologic prin care se vor studia siturile arheologice din bazinul de vest al Mării Negre ce urmează a fi introduse în patrimoniul cultural. În fapt, obiectivul principal îl reprezintă indentificarea unor ţinte localizate până acum din observaţiile primare, chiar empirice, ale unor martori precum pescarii spre exemplu, întocmirea hărţilor şi promovarea ulterioară a acestora ca obiective de interes patrimonial subacvatic, ce vor fi oferite celor care caută turismul de aventură, scufundătorilor. Vizitarea acestor situri poate avea atât scop ştiinţific, cât şi de agrement, de palmares - pentru unii dintre scufundători sau de vizualizare a obiectivelor de patrimoniu', spune Glicherie Caraivan.
Cea mai mare a proiectului constă în derularea campaniilor de teren, ceea ce incumbă cam 90% din munca specialiştilor români şi bulgari. Şi ca să înţelegem mai bine ce înseamnă această muncă, să facem referinţă doar la faptul că opinia generală a arheologilor şi cercetătorilor marini, până la lansarea acestui demers, era că patrimoniul cultural submers este cunoscut, localizat şi cercetat în procent de maxim 5%, în zona litoralului româno-bulgar.
La rândul său, dr. Constantin Chera, cercetător al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, din Constanţa opinează că în prima etapă, munca echipei HERAS, de culegere a informaţiilor, de catagrafiere şi cartografiere, a început din zonele cele mai nordice ale litoralului românesc, acolo unde se ştie că au fost aşezări omeneşti din cele mai vechi timpuri. 'Şi este cazul Cetăţii Histria - unde există un veritabil oraş imers, la Corbu-pe plajă, unde investigaţiile magnetometrice şi electrometrice ne indică continuitatea siturilor pe linia ţărmului, la Năvodari, pe Insula Ostrov de pe Lacul Taşaul unde este o aşezare inundată ce datează din preistorie, la Tomis - cartiere ale cetăţii ce se află sub nivelul mării, ca şi la Callatis, la Tuzla, 23 August, la Eforie şi dincolo de frontieră, începând de la Durankulak unde se află prima aşezare umană, din lume, construită din piatră, de către oameni' - subliniază Chera. Dar cât de mult vor fi extinse cercetările pe platoul continental al Mării Negre? 'Până la izobata de 40 de metri, adică până unde pot ajunge scafandri autonomi experimentaţi. Facem investigaţii electromagnetice şi de magnetografie cu aparatură de geofizică, cu sonar lateral, ROV şi chiar un submarin - utilizat de colegii bulgari. Pornim de la circa 1000 de posibile ţinte semnalate de pescari ca aşa zise ‘agăţători' - acestea fiind primele indicii că în zonele respective există potenţiale obiecte de interes pentru arheologia submarină, epave de nave, avioane sau zone antice de locuire. Apoi mai sunt şi zonele cavernicole, mai puţine pe teritoriul românesc, mai multe la bulgari care pot fi de interes pentru pasionaţii de scufundări, şi acestea reprezentând premise pentru un turism de aventură' - a conchis dr. Glicherie Caraivan.
Şi pentru că cercetătorii sunt de regulă oameni chibzuiţi şi principalul comandament al muncii lor este punerea în valoare a comorilor de patrimoniu şi mai ales prezervarea siturilor identificate, proiectul HERAS are şi o importantă componentă de formare a ghizilor ce vor fi autorizaţi să lucreze cu viitoarea 'hartă a comorilor' submarine care este întocmită acum. 'În România sunt în evidenţele oficiale cam vreo 20 de cluburi de scufundători şi pentru că magia comorilor subacvatice naşte întotdeauna pasiuni - uneori chiar periculoase, am gândit acest proiect şi cu o latură formativă şi astfel pregătim şi atestăm scufundători care vor avea acces la harta siturilor de patrimoniu imers şi care vor fi singurii autorizaţi să asiste amatorii de turism de aventură la imersiunile de la situri. Ei parcurg un instructaj de arheologie submarină, de legislaţie de patrimoniu naţional protejat şi aprofundează un ghid de bune practici astfel că după susţinerea examenului de atestare vor fi singurii ce vor avea responsabilitatea vizitării acestor obiective, alături de cei care practică turismul subacvatic, de agrement', a explicat Caraivan.
Intenţia autorităţilor este ca la final, Proiectul HERAS - 'Moştenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre' să poată fi interconectat unui circuit de agrement turistic pe litoralul Mării Negre ce combină evenimente sau obiective de relevanţă culturală, religioasă, folclorică, festivaluri, situri arheologice terestre sau muzee din România şi Bulgaria, inclusiv realizarea unei expoziţii permanente cu descoperiri arheologice, artefacte şi metode de investigare obţinute în urma derulării acestui proiect.
Acest lucru îl reliefează, de altfel, şi preşedintele Societăţii de Scufundări Subacvatice RESPIRO, Mircea Popa, care opinează că cea mai importantă latură a acestui proiect rezidă în conservarea, restaurarea, catalogarea artefactelor şi analizarea rezultatelor de către specialişti, datele obţinute urmând a fi prezentate în publicaţiile ştiinţifice şi informative precum şi în expoziţii tematice organizate cu materialul colectat de la fiecare sit arheologic (de exemplu zona Tomis) sau de la mai multe situri arheologice în funcţie de o temă specifică, cum ar fi rutele maritime comerciale din bazinul Mării Negre, spre exemplu.
'HERAS este un proiect comun între oamenii de ştiinţă români şi bulgari, în care ne propunem să investigăm platoul de vest a Marii Negre de la Dunăre până la Capul Kaliakra. Obiectivele proiectului sunt de a descoperi, conserva şi promova patrimoniul arheologic subacvatic din această regiune. Zeci, poate sute de epave şi situri arheologice aşteaptă să fie explorate. Pornind de la siturile din perioada elenă şi romană şi până la epavele moderne, această zona nu a fost niciodată explorată într-o manieră ştiinţifică şi exhaustivă. Ca mod de abordare a problematicii, etica proiectului HERAS constă în analizarea arhivelor şi a documentelor vechi, în scopul de a determina locaţii probabile ale vestigiilor arheologice. În acest scop folosim tehnologii nonintruzive pentru cartarea siturilor iar lucrările arheologice se realizează la cele mai înalte standarde, folosind baze de date specifice, inventariere arheologică, desene, cartografiere, fotografiere, filmare şi analiză fotogrametrică', a declarat, pentru AGERPRES, Mircea Popa. AGERPRES/ (AS - autor: Dan Mihăescu, editor: Adrian Drăguţ)