Bucureşti, 24 apr /Agerpres/ - Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, despre obiectivele sale în acest mandat, afirmând că îşi doreşte să realizeze ''cât mai mult pentru un Bucureşti al bucureştenilor, dezvoltat, curat şi verde''.
Edilul-şef abordează totodată subiecte precum unificarea RADET cu electrocentralele şi centralele termice din Capitală, situaţia câinilor fără stăpân, măsurile pentru descongestionarea traficului şi stadiul lucrărilor de infrastructură.

AGERPRES: Domnule primar general, care este situaţia câinilor fără stăpân? Ce aveţi în vedere în perioada următoare pentru a rezolva această problemă?
Sorin Oprescu: Proiectul asumat de municipalitate în privinţa câinilor fără stăpân este în grafic. Acţiunile de capturare dau rezultate vizibile. Numărul persoanelor muşcate a scăzut cu 70-72%, conform statisticilor Spitalului de boli infecţioase ''Matei Balş''. Cifrele în detaliu sunt prezentate periodic de Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor. Ceea ce vreau eu să se înţeleagă este că s-au capturat, până astăzi, peste 17.000 de câini. Avem mult de muncă în continuare, dar vă asigur că proiectul va fi dus la bun sfârşit, aşa cum am promis.

AGERPRES: Federaţia Asociaţiilor de Proprietari din România a semnalat în februarie că iarna aceasta s-au înregistrat o serie de deficienţe privind costuri prea mari ale facturilor la încălzire faţă de cât au consumat bucureştenii, precum şi probleme în furnizarea căldurii. Cum vedeţi rezolvarea acestei chestiuni?
Sorin Oprescu: Afirmaţia Federaţiei de Proprietari din România că iarna aceasta s-au înregistrat costuri mai mari la căldură faţă de iarna trecută reflectă de fapt modul incorect de repartizare a costurilor pe apartament de către administratorii asociaţiilor de proprietari. Şi o să mă explic: consumul mediu facturat pentru energia termică furnizată de RADET la un apartament convenţional a scăzut în perioada decembrie 2013 - februarie 2014 faţă de decembrie 2012 - februarie 2013 cu aproximativ 5,6%. Consumul de energie termică facturat populaţiei în perioada noiembrie 2012 - februarie 2013 a fost de 2.601.707 Gcal (2.134.635 Gcal - încălzire şi 467.072 Gcal - a.c.c.), mai mare decât în perioada noiembrie 2013 - februarie 2014 când a fost facturată o cantitate de 2.407.844 Gcal (1.971.773 Gcal - încălzire şi 436.071 Gcal - a.c.c.). Procentul cu care a scăzut cantitatea de energie termică facturată populaţiei în perioada noiembrie 2013 - februarie 2014 faţă de noiembrie 2012 - februarie 2013 a fost de 7,5%.

AGERPRES: Un obiectiv pe anul acesta al Primăriei este unificarea RADET cu electrocentralele şi centralele termice din Capitală. Ce impact va avea această măsură asupra bucureştenilor?
Sorin Oprescu: Aceasta este o temă foarte importantă de discuţie. Nu doar pentru mine, care lupt de şase ani pentru rezolvarea acestei situaţii care părea fără ieşire, dar şi pentru bucureşteni. Vă reamintesc că, de şase ierni, Primăria Municipiului Bucureşti subvenţionează masiv energia termică pentru populaţie, cu 46,9% din costul gigacaloriei. Precizez că subvenţia acoperă diferenţa dintre costul de producţie a gigacaloriei, care este de 328 de lei, şi preţul pe care-l plăteşte bucureşteanul, adică 169,8 lei. Efortul Primăriei este de circa 500 de milioane de lei/an.
Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 202 din 29.11.2012 a fost aprobat Memorandumul având ca obiectiv realizarea serviciului public de alimentare cu energie termică în municipiul Bucureşti - producere, transport, distribuţie şi furnizare prin intermediul unui sistem integrat de alimentare centralizată cu energie termică - SACET. Numai în acest mod se va putea optimiza întreg procesul tehnologic şi, implicit, vom obţine creşterea eficienţei energetice, precum şi creşterea calităţii serviciului public furnizat populaţiei, reducerea costurilor şi a preţului local al energiei termice, în condiţiile unui efort rezonabil al bugetului local. Gestionarea performantă a serviciului public implică rezolvarea problemelor financiare dintre RADET şi ELCEN (penalităţi aberante plătite de cetăţean), dar şi furnizarea la indicatori de performanţă orientaţi spre creşterea eficienţei energetice şi la un preţ suportabil pentru populaţie. Acest obiectiv nu poate fi atins decât prin realizarea unui SACET (Sistem Integrat de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) integrat din punctul de vedere al proprietăţii bunurilor care îl compun şi exploatat de un singur operator care, prin metode performante de management şi investiţii, să optimizeze costurile pe întreg lanţul tehnologic şi să îndeplinească indicatorii de performanţă ai serviciului public impuşi de Municipiul Bucureşti.
Obiectivul Primăriei Capitalei este acela de a implica participarea sectorului privat pentru a face investiţiile de capital necesare pentru modernizarea sistemului, de a introduce strategii de eficientizare operaţională şi de a îmbunătăţi serviciul public. Este nevoie de circa 2, 5 miliarde de euro.
Sistemul Integrat de Termoficare din Bucureşti, ca unul dintre cele mai mari sisteme de termoficare centralizată din Europa, se află printre primele sisteme integrate care vor fi introduse pe piaţa de investiţii din Europa de Est. Aceasta reprezintă oportunitatea de a pătrunde pe cea de-a noua cea mai mare piaţă de electricitate din Europa (conform consumului) şi de a o folosi ca platformă pentru a consolida un nivel local de competenţe în scopul dezvoltării ulterioare pe plan naţional şi regional. Unitatea operării va rezulta din integrarea sistemelor de producţie şi distribuţie şi din îmbunătăţirea practicilor de management, care trebuie făcut pe criterii profesionale şi nu politice, aşa cum s-a făcut până acum.
La nivel naţional, operaţiunea este susţinută de prim-ministru, Ministerul Energiei, Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria Municipiului Bucureşti. Toate părţile implicate sunt de acord că această operaţiune este cea mai bună soluţie pentru îmbunătăţirea serviciilor publice la costuri suportabile. În plus, operaţiunea este încurajată de Fondul Monetar Internaţional şi de Uniunea Europeană, iar Guvernul României încearcă să obţină suport financiar de la Uniunea Europeană prin Acordul de Parteneriat pentru Perioada de Programare Financiară 2014 - 2020.

AGERPRES: În opinia dumneavoastră, pentru bucureşteni, pentru facturi mai mici la căldură şi apă caldă, reprezintă o soluţie centrala de apartament sau cea de bloc?
Sorin Oprescu: Considerând acelaşi consum de energie termică al unui apartament convenţional indiferent de modul de încălzire, în momentul actual este puţin mai avantajos, din punct de vedere al costurilor, sistemul de încălzire cu centrală termică pe gaze naturale proprie de apartament. Deşi, la costurile gazelor naturale, se adaugă valoarea verificărilor periodice ale centralelor de apartament din punctul de vedere al ISCIR şi ale instalaţiei de alimentare cu gaze naturale, ceea ce ar egala într-un fel costurile cu energia termică consumată din sistemul integrat. Dar, având în vedere calendarul de liberalizare a preţului gazelor naturale pentru populaţie, se prevede o creştere cu aproximativ 10-12% anual a preţului acestora până în 2018. În condiţiile acestor realităţi, considerăm că soluţia cea mai puţin costisitoare în viitorul apropiat pentru alimentarea cu energie termică a unui consumator casnic este asigurată de sistemul centralizat de termoficare, care este şi metoda cea mai puţin poluantă.

AGERPRES: Ce măsuri aveţi în vedere pentru descongestionarea traficului din Bucureşti?
Sorin Oprescu: Primăria Municipiului Bucureşti a conturat încă de acum patru ani o Strategie de dezvoltare urbană integrată şi durabilă a Capitalei şi a zonei sale de influenţă. În cadrul acestei strategii, am luat serios în considerare respectarea angajamentelor de însănătoşire ambientală prevăzute în Protocolul de la Kyoto (Japonia), acordând o atenţie deosebită problemei transporturilor publice urbane şi promovării modalităţilor denumite de specialişti ''CURATE'', în strictă concordanţă cu recomandările şi politicile Comisiei Europene în acest domeniu. 
Conceptul strategic Bucureşti 2035, care exprimă viziunea de dezvoltare durabilă a oraşului, este creaţia unei echipe extinse de profesionişti în domeniu, arhitecţi şi urbanişti, profesori şi sociologi, specialişti în mediu, în circulaţie, ingineri de trafic şi economişti.
Politica municipalităţii este aceea de a descuraja folosirea automobilelor individuale şi de a oferi ca alternativă un transport public fluent, prin realizarea unor benzi dedicate acestuia, precum şi încurajarea folosirii bicicletelor, pentru care se realizează de asemenea piste dedicate. Toate noile proiecte de infrastructură, fie că sunt obiective noi, fie reabilitări şi modernizări, se fac cu piste de biciclete. Am început implementarea de proiecte privind realizarea pistelor de biciclete pe carosabil, dar numai acolo unde trama stradală este mare şi permite acest lucru, fără ca siguranţa participanţilor la trafic, în speţă a bicicliştilor, să fie afectată.
Exemplu: Calea Buzeşti - pista este realizată la marginea carosabilului. Realizăm piste şi în zone special dedicate, de exemplu şoseaua Pantelimon - pista este poziţionată într-o zonă separată atât faţă de carosabil, cât şi faţă de zona pietonală, dar şi în paralel cu trotuarul, în cadrul lucrărilor de modernizare a arterelor de circulaţie, cum ar fi cele de pe bulevardul Liviu Rebreanu, unde pistele sunt amenajate pe trotuar, în afara zonei pietonale. După cum ştiţi, am demarat lucrări de modernizare pe Calea Victoriei, unde extindem spaţiul pietonal, dar construim şi piste de biciclete, atât pe carosabil, cât şi pe trotuar, în funcţie de cum ne permite trama stradală. Mai nou, Guvernul sprijină strategia de mobilitate a Primăriei Municipiului Bucureşti printr-o finanţare de la Fondul de Mediu, în valoare de 44,6 milioane de lei.

AGERPRES: Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat traseul celui de-al doilea segment al bulevardului Buzeşti-Berzei-Uranus, dând undă verde pasajului rutier de sub Palatul Parlamentului. Când vor demara lucrările, care este termenul de execuţie şi care este bugetul alocat acestei lucrări?
Sorin Oprescu: Cea de-a doua etapă a bulevardului Buzeşti-Berzei-Uranus este Vasile Pârvan - intersecţia Calea Rahovei cu bulevardul Tudor Vladimirescu. Această etapă va include un tunel subteran, sub Dealul Parlamentului, între clădirea Parlamentului şi viitoarea Catedrală a Mântuirii Neamului. Tunelul va începe dinaintea străzii Izvor cu ieşire pe strada Uranus, imediat după subtraversarea bulevardului 13 Septembrie şi va facilita circulaţia către zona de sud, sud-vest. Planul Urbanistic Zonal a fost aprobat anul acesta, aşa că înainte de realizarea studiilor de fezabilitate, a proiectării, prefer să nu anticipez nici termene, nici costuri.

AGERPRES: În ce stadiu sunt lucrările la pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii? Care este termenul de finalizare? Care sunt problemele care au dus la întârzierea lucrărilor?
Sorin Oprescu: Să ştiţi că sunt adeptul criticii, dar numai dacă este constructivă. Aşa că, vă rog să urmăriţi cu atenţie ce se întâmplă astăzi la pasajul Mihai Bravu. Primul pod este aproape finalizat. Lucrările au intrat pe ultima sută de metri, stratul de beton fiind turnat pe întreaga suprafaţă a podului. În acest moment se lucrează la hidroizolaţie şi la asfaltare, ceea ce mă determină să spun că în următoarele săptămâni poate fi deschis circulaţiei rutiere. Şi vreau să mă fac clar înţeles. Mi se tot roteşte în presă o declaraţie pe care am făcut-o în decembrie, în care spuneam că primul pod ar putea fi inaugurat în luna martie, atenţie! ''dacă vremea va permite acest lucru''. Nu reiau problemele cu nămeţii cu care ne-am confruntat cu toţii, vreau să vă precizez însă clar că, în contract, termenul de finalizare pentru acest pod este aprilie-mai, deci suntem în grafic. Chiar ieri, primul pod al pasajului a trecut testul rezistenţei. El a fost traversat de mai multe camioane, pentru a-i fi verificată rezistenţa, înainte de a fi deschis circulaţiei. Şi am început lucrările şi la cel de-al doilea pod, prin montarea primelor două picioare. Vă reamintesc că pasajul Mihai Bravu rezolvă subtraversarea a două puncte esenţiale - Splaiul Unirii şi Dâmboviţa, pe de o parte, iar, pe de cealaltă parte, intersecţia Mihai Bravu cu Calea Văcăreşti, realizând continuitatea traficului, în corelare cu viitorul pasaj subteran de la Piaţa Sudului. Scopul proiectului îl reprezintă descongestionarea traficului din zona intersecţiei Şoseaua Mihai Bravu - Splaiul Unirii - Calea Văcăreşti şi, nu în ultimă instanţă, închiderea inelului principal de circulaţie.

AGERPRES: Care este situaţia imobilelor cu ''bulină roşie'', câte mai sunt şi ce se poate face ca acestea să fie consolidate într-un ritm mai alert? Câte au fost consolidate de administraţie?
Sorin Oprescu: În prezent, lista imobilelor expertizate tehnic existente în Bucureşti cuprinde un număr de 187 de clădiri care sunt încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public. Ca urmare a notificărilor făcute de către Primăria Municipiului Bucureşti în perioada 1998-2006, dintre cele 187 de clădiri, doar pentru 60 au fost depuse, până în prezent, documentele legale, de către asociaţiile de proprietari. Acum ne aflăm în faza de derulare a procedurii pentru proiectare şi execuţie pentru toate cele 60 de imobile. În perioada 2001 - 2014 au fost finalizate lucrările de consolidare la 18 imobile (8 finalizate în perioada 2008 - 2013 şi mă refer la blocuri cu aproape 100 de apartamente fiecare), în prezent având şantiere deschise pentru încă trei clădiri. Din cele 60 de imobile unde proprietarii au depus documentele pentru consolidare, pentru 18 sunt elaborate proiectele de consolidare, pentru cinci clădiri proiectele sunt în curs de elaborare, iar pentru restul dosarele proprietarilor sunt incomplete. Pentru restul de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic din Bucureşti asociaţiile de proprietari nu au depus niciun document ca urmare a notificărilor primite din partea PMB. Încă din noiembrie anul trecut, am sesizat Guvernul şi Parlamentul despre necesitatea modificării legislaţiei. Mai precis, am solicitat modificarea legii pentru a ne permite să acţionăm de urgenţă pe clădirile care au risc seismic ridicat.

AGERPRES: Care sunt demersurile pe care le veţi întreprinde referitor la sediul Primăriei din Splaiul Independenţei, având în vedere că proprietarul nici nu vrea să vândă, nici să închirieze imobilul?
Sorin Oprescu: Contractul de închiriere nr. 8112/11.12.2009, încheiat între Municipiul Bucureşti în calitate de chiriaş şi SC Apatel Properties SRL (iniţial Iliotomi Group) a fost prelungit succesiv în anul 2012, în 2013 şi în 2014, ultima prelungire fiind până la data de 1.10.2014. De asemenea, fiecare prelungire a contractului a fost aprobată prin Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. SC Apatel Properties SRL, prin încheierea pronunţată la data de 4.02.2014 de Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă a intrat în procedura insolvenţei, ca urmare a cererii SC Apatel Properties SRL în acest sens. Ulterior intrării în insolvenţă, SC Apatel Properties SRL a formulat o cerere în instanţă prin care a solicitat evacuarea Municipiului Bucureşti din imobilul închiriat. În replică, Municipiul Bucureşti a introdus acţiune în instanţă prin care a solicitat constatarea prelungirii de drept a contractului de închiriere până la data de 1.10.2014. Municipiul Bucureşti a introdus acţiune în instanţă prin care a solicitat să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare între SC Apatel Properties SRL în calitate de vânzător şi Municipiul Bucureşti în calitate de cumpărător, cu privire la imobilul ce face obiectul contractului de închiriere.

AGERPRES: Ce clădiri de patrimoniu are în vedere municipalitatea să reabiliteze? Şi cu ce buget? Aveţi în vedere atragerea de fonduri europene în acest sens?
Sorin Oprescu: Consolidăm, reabilităm şi restaurăm deja clădiri de patrimoniu, monumente istorice importante pentru Bucureşti, atât cu fonduri europene, cât şi cu fonduri norvegiene. Şi facem demersuri să obţinem fonduri şi pentru alte monumente, din exerciţiul bugetar 2014-2020. O să vă dau câteva exemple. Suntem aproape de finalizarea hanului Gabroveni. Este vorba despre o lucrare care a prevăzut restaurarea, extinderea şi remodelarea funcţională şi introducerea hanului în circuitul cultural al Bucureştiului. Se va reda astfel Bucureştiului o clădire cu valoare istorică. Imobilul datează în scripte din anul 1739, iar pe Lista Monumentelor Istorice este din 2004.
Un alt imobil de patrimoniu important pentru Bucureşti, care se află în consolidare şi reabilitare, este sediul Primăriei Municipiului Bucureşti. Clădirea este situată pe Bulevardul Regina Elisabeta, a fost construită în 1906 de arhitectul Petre Antonescu, care a proiectat şi Arcul de Triumf, fiind clasată pe lista monumentelor istorice ca monument de arhitectură clasa A. Consolidarea sediului Primăriei Municipiului Bucureşti este aproape finalizată. Metoda este una de excepţie, este vorba despre un procedeu de izolare antiseismică a bazei clădirii, care constă în decuplarea structurii de vibraţiile terenului şi introducerea izolatorilor antiseismici. Acest procedeu a mai fost folosit până acum în România doar la un corp al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, de pe Calea Griviţei (care a reprezentat un program-pilot). Vom utiliza această metodă şi la consolidarea Arcului de Triumf. Specialiştii ne garantează că am obţinut o rezistenţă a clădirii până la un cutremur de 9,8 grade pe scara Richter. O singură clădire mai este atât de rezistentă în România: Casa Poporului. Reabilitarea clădirii este, la ora actuală, în procedura de atribuire.
Aşa cum vă spuneam, suntem în consolidare, restaurare şi conservare a Arcului de Triumf. Lucrările au demarat la începutul acestui an. Consolidăm, restaurăm şi conservăm Casa Cesianu, Observatorul astronomic, Muzeul Nicolae Minovici. Toate aceste lucrări se fac cu fonduri europene.

AGERPRES: Luaţi în calcul o candidatură la Preşedinţia României? Dacă da, care consideraţi că sunt atuurile dumneavoastră faţă de contracandidaţi?
Sorin Oprescu: Iau în calcul să merg înainte. Tocmai v-am enunţat multe proiecte în lucru în Bucureşti, foarte multe nevoi şi aşteptări pe care le au bucureştenii de la mine. Acestea sunt priorităţile mele, la acest moment. Să fac cât mai mult pentru un Bucureşti al bucureştenilor, dezvoltat, curat şi verde. Şi, aşa cum ştiţi, oamenii aşteaptă de la autorităţi sprijin în momentele grele, iar grija mea este să asigur şi protecţia socială de care au nevoie copiii, vârstnicii, familiile defavorizate, persoanele fără adăpost.

AGERPRES: Ce proiecte veţi derula pentru a câştiga competiţia privind desemnarea Bucureştiului Capitală Culturală Europeană?
Sorin Oprescu: Prin această participare Bucureştiul are, în primul rând, un mare beneficiu de imagine. În acest moment, supusă unei dinamici accelerate, Capitala s-a transformat într-un oraş de primire pentru cetăţenii din ţară şi din afară. Oferta sa culturală e consistentă, dar oarecum lipsită de coerenţă, mai degrabă întâmplătoare şi neconformă cu o strategie culturală, care să se adreseze şi să integreze nevoile tuturor cetăţenilor oraşului. Accederea la titlul de Capitală Culturală Europeană i-ar da o şansă Capitalei României de a-şi regăsi, prin cultură, spiritul. Şi, în aceeaşi măsură, i-ar oferi şanse de dezvoltare concrete, pragmatice. Printre beneficii se numără creşterea turismului, în primul rând cultural - în anul respectiv şi, ulterior, creşterea veniturilor oraşului, refacerea infrastructurii culturale, coeziunea socială, cooperarea între cetăţeni şi autorităţi, stimularea generaţiei tinere. Concret, intenţionăm să investim în deschiderea de noi spaţii culturale şi renovarea unora dintre cele existente, care, dincolo de acest proiect al Capitalei Culturale Europene, vor rămâne parte din infrastructura oraşului, făcându-l mai atractiv, atât pentru rezidenţi, cât şi pentru turişti. Până la sfârşitul acestui an este prevăzută crearea unui grup de experţi care să elaboreze Strategia culturală a oraşului, înfiinţarea Asociaţiei Bucureşti Capitală Culturală Europeană, având ca membri fondatori reprezentanţi ai tuturor instituţiilor importante din Bucureşti, ai Academiei Române, ai universităţilor, operatori culturali, precum şi conceperea unei platforme on-line, în care să fie creionat un calendar de evenimente culturale anuale în Bucureşti. Având în vedere că anul 2014 este declarat "Anul Brâncoveanu", pentru marcarea a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor, dar este şi anul în care aniversăm 555 de ani de la prima atestare documentară a aşezării Bucureştilor, în septembrie vom organiza mai multe proiecte de tip festival în aer liber şi vom inaugura Centrul Cultural Hanul Gabroveni, printr-o serie de evenimente în interiorul clădirii restaurate de pe Lipscani. AGERPRES/(AS - autor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu)