Braşov, 11 apr /Agerpres/ - Parada Junilor care, în mod tradiţional are loc în Duminica Tomei, va fi şi anul acesta unul dintre evenimentele cele mai aşteptate din cadrul Zilelor Braşovului, pe 27 aprilie. Evenimentul este aşteptat cu mare interes atât de localnici cât şi de turişti, adunând mii de persoane care urnăresc parada.
Junii Braşovului, un obicei străvechi care se pierde în negura vremurilor, este considerat pe bună dreptate ca având o valoare unicat în România, "care aminteşte cu prisosinţă de valorile trăirii dacice pe aceste meleaguri", spune pr. prof. dr. Vasile Oltean, directorul Primei Şcoli Româneşti din Scheii Braşovului şi autorul cărţii "Junii din Scheii Braşovului".
Prima menţiune documentară datează din anul 1728 şi se află într-un hrisov din arhiva Primei Şcoli Româneşti din Schei. În acest hrisov, junii sunt amintiţi ca o "rânduială din bătrâni". Printre altele, se mai consemnează în acest document despre juni: "Să-i lăsaţi să treacă fără opreală, frumos, pe rând, cum se cade, iar cine nu va îngădui să treacă cu sfintele cruci prin această grădină, unul ca acela să fie blestemat de domnul şi de cei trei sute optzeci de sfinţi". Este vorba de trecerea junilor călări spre Pietrele lui Solomon, locul unde au loc serbările după Paşte.
"Dar obiceiul acesta al junilor ne aminteşte de istoria meleagurilor pentru că ei şi-au primit caracteristici pe fiecare treaptă a istoriei. Ca dovadă nu avem doar juni tineri, care nu este un pleonasm, înseamnă necăsătoriţi, avem juni bătrâni, adică cei căsătoriţi, avem roşiori, dorobanţi şi curcani, care luptă pentru independenţă. În amintirea evenimentelor din 1877 când noi eram în Ardeal şi nu aveam voie să luptăm pentru independenţă, luam costume de roşiori, dorobanţi şi de curcani. Patru dintre cele şapte grupuri de juni poartă pe cap modelul căciulii lui Mihai Viteazul, trei poartă costume din 1877 şi astfel ei asamblează nişte valori ale istoriei prin felul lor de a se comporta", a precizat pentru AGERPRES pr. prof. dr. Vasile Oltean.
Cele şapte grupuri ale junilor sunt: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Junii Curcani, Junii Dorobanţi, Junii Braşovecheni, Junii Roşiori şi Junii Albiori, având în frunte şerjile adică vătaful, armaşul mare, armaşul mic, sutaşul, stegarul şi surlaşul. Surla fiind instrumentul preferat al junilor, un fel de trompetă care scoate sunete stridente. Conducătorii fiecărui grup au câte un buzdugan cu tricolor, simbol al vitejiei şi demnităţii. De asemenea, fiecare grup are un steag propriu care aduce un profund caracter patriotric în acţiunile şi serbările junilor.
Fiecare grup are o costumaţie proprie, foarte veche, pe care o îmbracă doar la manifestări şi evenimente deosebite cum sunt cele din Săptămâna Luminată imediat după Paşti şi de Parada Junilor care are loc în fiecare an pe străzile din centrul Braşovului, în Duminica Tomii.
Prima ieşire a Junilor este de Bunăvestire, pe 25 martie, când Junii Tineri ies cu surla în Piaţa Prundului unde fac un popas şi "trag din surlă" după care urcă pe Coasta Prundului unde îi aşteaptă alţi juni din alte grupuri, unde se aruncă buzduganul şi apoi colindă pe la troiţele din zonă. De Florii, urmează parastasul junilor care au trecut la cele veşnice şi, potrivit pr. prof. dr. Vasile Oltean, "catastifele cu nume sunt impresionant de mari în memoria acestor juni care îşi respectă înaintaşii".
Urmează apoi manifestările junilor care au loc în fiecare zi din Săptămâna Luminată, culminând cu Parada Junilor din Duminica Tomii. Luni, ies după ouă roşii la fete având în frunte un ceteraş, după ce fac o horă şi aruncă buzduganul în Piaţa Prundului. Marţi, se duc pe Coasta Prundului cu plăcinte, orice trecător prin zonă primind câte o plăcintă. Apoi petrec la Crucea de pe Coasta Prundului o cruce istorică pastorală. De altfel, în Scheii Braşovului sunt 64 de troiţe, cele mai multe fiind ale junilor şi fiecare grup are în grijă câteva troiţe. Miercuri urmează ieşirea la Pietrele lui Solomon, dar cum în vremea comunistă nu aveau voie să ia caii de la colective pentru a se deplasa, au amânat-o pentru duminică. Joi are loc aruncarea în ţol, în Piaţa Prundului, iar vineri se spune că îşi plâng zilele. Sâmbătă au loc pregătirile pentru duminica cea mare când ies la paradă în cetate.
În fiecare duminică din an, au loc maialuri ale junilor la cele 64 de troiţe, element de existenţă a lor în Scheii Braşovului.
Lângă Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Scheii Braşovului se află Muzeul Junilor unde s-a reuşit adunarea mai multor elemente care ţin de existenţa lor.
"Avem şapte tipuri de costume - şi de bărbaţi şi de femei - avem troaca junilor, un instrument extraordinar de arhaic, care se punea pe genunchi ca o platoşă şi cu 22 de ciocănele se împleteau firele de piele cu care se împodobeau hainele. De asemenea, în muzeu există elemente arheologice găsite la Pietrele lui Solomon, dar şi obiecte de uz casnic, poze şi tablouri foarte vechi ale lor", a spus pr. prof.dr. Vasile Oltean. AGERPRES/(AS- autor: Jana Pintili, editor: Diana Dumitru)