Zalău, 22 mar /Agerpres/ - Clădirea monument istoric 'Transilvania' din Zalău, ce deţine cea mai mare pictură murală din România, a fost transformată de municipalitate în centru regional de evenimente, graţie unui proiect european în valoare totală de 5,2 milioane de lei.
Clădirea, denumită 'Transilvania' după restaurantul ce a funcţionat la parterul său, este situată în centru istoric al Zalăului şi a constituit, în secolele XIX-XX, principalul loc în care s-a desfăşurat viaţa culturală a oraşului.
Forma de astăzi a imobilului este rezultatul a cinci etape diferite de construcţie, ce au debutat cu realizarea corpului sudic, utilizat ca şi locuinţă personală a familiei nobiliare Wesselenyi, în stil baroc, cel mai probabil din prima jumătate a secolului al XIX-lea. În perioada 1880-1890 s-a construit corpul central cu scopul de a adăposti 'Teatrul Orăşenesc' din Zalău.
Din 29 aprilie 1894 datează un 'Program de construire' a părţii centrale a oraşului, care este în fond un program de extindere a părţii centrale precum şi a aripii estice spre actuala stradă Corneliu Coposu. Această extindere a fost prevăzută cu un nivel. În privinţa destinaţiei încăperilor, programul anticipa următoarea repartizare: restaurant; cafenea; un mic hotel care să asigure camere pentru oaspeţi; locuinţe cu două şi trei camere pentru mandatari; o sală de dans, care să poată găzdui şi spectacole de teatru, aşezată în mod obligatoriu spre stradă. Sunt specificate şi dimensiunile sălii de spectacole, cuprinse între 300 şi 350 metri pătraţi, în care intră şi scena teatrului şi vestiarele necesare. Pentru buna funcţionare a restaurantului şi a celorlalte activităţi, planul clădirii prevedea şi bucătăria, cămara, pivniţa, grădina de vară şi un grajd pentru animalele proprii, precum şi pentru adăpostirea cailor de trăsură în perioada în care aveau loc spectacole sau dans.
Sala de dans ce a funcţionat la etaj era folosită, de asemenea, pentru spectacole de teatru şi alte evenimente - întâlniri publice, petreceri de Anul Nou, etc. Între 1940-1944, aici a fost stabilit Cartierul general al Armatei Ungare. După cel de-al doilea război mondial, spaţiul a devenit "Teatrul orăşenesc Carol", până în 1962. După război, sala a fost destinată spectacolelor de cinematograf, cu numele 'Libertatea". După 1990, sala a fost închiriată unui întreprinzător particular care a transformat-o în sală de bingo şi, ulterior, discotecă. Sala are pe tavan o pictură murală de 20 de metri lungime şi 15 metri lăţime, unică în România prin mărimea dar şi prin concepţia şi compoziţia sa. Lucrarea este executată la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil art nouveau, utilizarea sălii ca discotecă în perioada de după 1989 ducând la deteriorarea operei de artă. Sala şi pictura au fost reabilitate, alături de întreaga clădire situată în centrul Zalăului, în cadrul unui proiect european în valoare totală de 5,2 milioane de lei.
Refacerea picturii murale din sala de spectacole a fost realizată de unul dintre cei mai cunoscuţi pictori restauratori de marcă din ţară, Gheorghe Nicolae 'Jack', cel de al cărui nume se leagă şi restaurarea picturii de la 'Caru' cu bere', din Bucureşti.
"Cea mai spectaculoasă din toată clădirea este fresca din sala de bal. De fapt nu este chiar o frescă. Noi spunem frescă la tot ceea ce e realizat pe perete. Este spectaculoasă. În decursul istoriei s-au mai făcut la noi monumente de acest gen şi picturi asemănătoare dar asta, prin dimensiunea ei, prin concept - un art nouveau, prin grafia şi prin compoziţia ei - este o lucrare excepţională. Am lucrat şase luni la restaurarea ei. (...) Este unică, nu vreau să exagerez, în România. Mai există stilul acesta, dar nu aşa de amplu. Ce m-a atras la această lucrare este figurativul extraordinar, toate elementele, de la îngeraşi, muze şi tot ce există acolo. Cel care a făcut pictura a fost un maestru adevărat, pentru că nu mulţi au făcut aşa ceva. Este valoroasă prin această manieră de lucru. S-au mai păstrat foarte puţine la noi în ţară. Aici şansa a fost că s-a dorit să se refacă', afirmă Gheorghe Nicolae.
Potrivit restauratorului, lucrarea a fost una dificilă, datorită multiplelor fisuri din tavan şi a tehnicii în care artistul vremii a ales să o realizeze. Pictura a mai fost odată restaurată, în 1933.
De-a lungul existenţei sale, Clădirea Transilvania a găzduit numeroase evenimente. Sala fostului teatru orăşenesc este locul în care în septembrie 1927 a avut loc o conferinţă cu participarea academicianului şi profesorului universitar Nicolae Iorga. În august 1940 a avut loc o conferinţă susţinută de marele istoric Constantin Daicoviciu. Tot aici aveau loc concerte de operă, cum ar fi cel susţinut în noiembrie 1926 de Septimiu Chirvai, prim bassist al Operei Populare din Viena, sau spectacole de muzică de cor. Spectacolele de teatru ale unor companii venite din Bucureşti, Cluj Napoca, Satu Mare aveau loc tot în Clădirea Transilvania. Balurile şi serile dansante nu îşi puteau găsi un loc mai bune decât Clădirea Transilvania. Se dansa pe ritmuri de tango, slow fox, vals vienez şi foxtrot. Presa din perioada interbelică menţiona Balul Crucii Roşii, Baluri mascate ale Batalionului 7 Vânători de munte sau Societăţii "Ocrotirea Orfanilor din Război", Balul Comitetului Parohial al Bisericii Ortodoxe, organizat în scopul strângerii de bani petru înfrumuseţarea bisericii, Balul medicilor, precum şi seri dansante.
Având în vedere istoricul imobilului şi proiectul de reabilitare al acestuia, primăria Zalău intenţionează să promoveze ca centru regional de evenimente clădirea Transilvania.
"Pentru a o aduce în conştiinţa publicului regional, nu doar local, vrem să desfăşurăm o campanie de informare prin poştă. Vom trimite unui număr de aproximativ 100 de posibili utilizatori ai imobilului o scrisoare prin care vom încerca să-i convingem că clădirea Transilvania este un loc perfect pentru a organiza diverse evenimente, cum ar fi conferinţe sau seminarii, întâlniri. Dacă ne gândim şi la poziţia geografică centrală a municipiului Zalău în regiune, credem că aceasta este una dintre modalităţile prin care putem promova şi oraşul, nu doar clădirea. Sigur, punctul central rămâne sala mulţi-funcţională din corpul B. (...) Este o sală de evenimente pe care încă de anul acesta, din primăvară, vom începe să o folosim ca atare", afirmă Ramona Butcovan, manager de proiect.
Pe lângă lucrările de amenajare, sala va fi dotată cu mobilier adecvat organizării de spectacole şi expoziţii, sistem de sonorizare adecvat desfăşurării de conferinţe, dar şi un sistem antiefracţie.
Un alt element de promovare la nivel regional a clădirii este site-ul dedicat: www.cladireatransilvania.ro, unde se pot găsi toate detaliile privind imobilul menţionat, inclusiv un tur virtual.
Întreaga clădire a fost dotată cu sistem de alarmare în caz de incendiu şi sistem de aer condiţionat. Au fost instalate un lift şi o placă liftantă pentru facilitarea accesului la etaj a persoanelor cu dificultăţi motorii.
Nici exteriorul clădirii nu a fost neglijat. Au fost reabilitate trotuarele şi accesele rutiere, au fost amenajate curţile interioare, spaţiile verzi, dar şi parcări. Întreaga clădire este iluminată de un sistem de iluminat arhitectonic, menit a pune în valoare edificiul. Parcul din faţa Clădirii Transilvania a fost dotat cu bănci şi coşuri de gunoi care să se încadreze cu arhitectura zonei.
'Reabilitarea Clădirii Transilvania se înscrie într-un demers mai larg al municipalităţii de a dezvolta municipiul Zalău ca centru regional administrativ şi logistic şi ca un oraş prietenos faţă de locuitorii săi, demers care are ca principal motor zona centrală a municipiului. Împreună cu alte proiecte care vizează zona centrală, proiectul de reabilitare clădirii va crea premisele transformării municipiului Zalău în ceea ce şi-a propus prin declaraţia sa de viziune: impunerea municipiului Zalău ca centru administrativ şi logistic al Regiunii de Nord Vest, pe de o parte, iar pe de altă parte ca un oraş prietenos faţă de locuitorii săi. Municipiului Zalău trebuie sa redevină 'Poarta de Intrare a Transilvaniei!', conchide Radu Căpîlnaşiu, primarul Zalăului. AGERPRES/(AS - autor: Sebastian Olaru, editor: Georgiana Tănăsescu)