Ploieşti, 13 mar /Agerpres/ - Castelul Cantacuzino din staţiunea prahoveană Buşteni a intrat recent în circuitul turistic, la aproape o sută de ani de la inaugurarea construcţiei realizate la cererea prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis ''Nababul''.
Mai puţin cunoscut decât Peleşul de la Sinaia, însă cu nimic mai prejos din punct de vedere arhitectural sau istoric, acest castel a avut un trecut tumultos, monumentul fiind integrat în circuitul turistic în urma demersurilor unor investitori privaţi.
Construit între anii 1901 şi 1911 la solicitarea ''Nababului'', după planurile arhitectului Grigore Cerchez, Castelul Cantacuzino se remarcă prin clădirea masivă, impunătoare, realizată din piatră şi cărămidă.
Clădirea a cărei suprafaţă construită este de aproape 3.200 de metri pătraţi este realizată în stil neoromânesc, având influenţe brâncoveneşti, bizantine şi celtice, arhitectura sa conţinând şi elemente inspirate de arhitectura bisericească.
Domeniul Cantacuzino din Buşteni a fost naţionalizat în 1948, iar în anul 2004 a fost retrocedat unei moştenitoare a familiei. În anul 2008, el a intrat în posesia unui grup de investitori străini care, la aproape o sută de ani de la inaugurarea lui, l-au inclus în circuitul turistic.
Nu sunt mulţi cei care ştiau de existenţa acestui castel care, până nu demult, a stat ascuns în spatele unor copaci. Noii proprietari l-au scos însă la lumină, astfel că acesta este acum vizibil chiar din drumul naţional care face legătura între Bucureşti şi Braşov.
Castelul a trecut printr-o perioadă dificilă, în condiţiile în care, după naţionalizare, edificiul a fost aproape golit de obiectele de mobilier şi cele decorative şi transformat în sanatoriu TBC. În procesul de transformare, pereţii multor camere şi, implicit, modelul original au fost acoperiţi cu vopsea verde. În unele camere însă restauratorii au scos la iveală porţiuni în care se poate vedea o parte a modelului original.
Lipsa aproape în totalitate a mobilei este completată de fotografiile expuse în sălile castelului care înfăţişează imaginea originală a acestora.
Vitraliile sunt cele originale, lucrate în atelierele de la Murano, aici păstrându-se şi parchetul original şi pardoseala din ceramică florentină din salonul principal.
De asemenea, stucomarmura, şemineele realizate din piatră de Albeşti, ornamentate cu mozaicuri policrome, uşile masive de lemn cu tăbliile sculptate cu blazonul familiei Cantacuzino, plafoanele originale cu grinzi aparente şi pictate, scările cu trepte realizate din marmură de Carrara şi balustradele din lemn, piatră sau fier forjat menţin aici atmosfera de altădată.
Singurul candelabru original din tot castelul este cel din Holul de onoare, care găzduieşte o colecţie heraldică unică în România. Aceasta este reprezentantă de blazoanele familiilor de boieri care s-au înrudit de-a lungul timpului cu neamul Cantacuzinilor, dar şi o galerie de picturi în mărime naturală realizate pe piele de Cordoba de pictorul austriac Johan Frankerberger.
Terasa aferentă acestei săli oferă o privelişte spre Crucea Caraiman, recent intrată în Cartea Recordurilor ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.
Castelul Cantacuzino poate fi vizitat de luni până duminică, între orele 10,00 şi 19,00, el putând fi şi închiriat pentru diverse evenimente culturale, private, fashion sau corporate. AGERPRES