Evreii din România sărbătoresc de sâmbătă Pesahul (Paștele evreiesc)

 •  Social
6 afişări

Evreii sărbătoresc începând de sâmbătă Pesahul (Paștele evreiesc), sărbătoare religioasă fixă din calendarul religios ebraic, care se desfășoară anual în perioada 15-23 a lunii Nisan (7-14 aprilie), lună ce marchează începutul anului ecleziastic ebraic.

5fbc979c-10f1-4db9-aade-22650e01fcf4

Spre deosebire de Paștele creștin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paștelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii.

Nisan este a șaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian, este prima lună a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine: "Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului". (Exodul 12,2).

Sărbătorită de evrei în fiecare primăvară de peste 3.300 de ani, Pesahul simbolizează eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a evreilor conduși de Moise și cei 40 de ani de peregrinare prin deșert.

În amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat să dospească, în timpul celor opt zile cât durează sărbătoarea (șapte zile în Israel) se mănâncă pâine nedospită, făcută doar din făină și apă, numită matza (azimă).

Pâinea obișnuită și toate alimentele fermentate sau susceptibile de a fermenta sunt interzise în această perioadă, astfel încât sărbătoarea este precedată de o curățenie riguroasă a gospodăriei, pentru îndepărtarea oricăror produse de acest fel.

În primele două seri, se ține o cină festivă (seder), cu participarea întregii familii sau, în comunitățile mici, a întregii comunități. Este o masă încărcată de simboluri, fiecare fel de mâncare și fiecare gest comemorând aspecte ale evenimentului rememorat. Se servesc mâncăruri tradiționale și se beau patru cupe de vin.

O carte specială bogat ilustrată, Hagada, reglementează până în cele mai mici amănunte desfășurarea ceremoniei, în timpul căreia se relatează istoria ieșirii din robia egipteană, a celor zece plăgi care au lovit Egiptul.

Se recită și se cântă psalmi de preamărire a lui Dumnezeu. În mod deosebit, se pune accentul pe participarea interactivă a copiilor, cărora li se adresează în primul rând povestirea întâmplărilor, atenția lor fiind menținută trează prin diferite cântece, jocuri, întrebări și răspunsuri.

Dincolo de semnificația ei specială pentru poporul evreu, sărbătoarea de Pesah are o conotație universală, de celebrare a eliberării, a redobândirii demnității umane. AGERPRES

Etichete:

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Social

Cele mai citite din Social

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe