Bucureşti, 11 iulie /Agerpres/ - Romii ar trebui să-şi asume apartenenţa etnică la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 20 - 31 octombrie, de estimarea cât mai corectă a numărului depinzând direct cuantumul fondurilor europene care ar putea fi alocate pentru integrarea lor socială, a declarat, luni, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu.
În timp ce datele oficiale ale ultimului recensământ din 2002 indică 535.140 de romi, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale susţin că în România ar fi 1,7-2 milioane de romi, diferenţa provenind din nedeclararea apartenenţei etnice. În acest context, preşedintele INS s-a referit la cooperarea cu Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie concretizată 'printr-un proiect susţinut de organismul internaţional pentru determinarea populaţiei de etnie romă să participe la recensământ şi să-şi asume apartenenţa etnică'.
"Recensământul şi informaţiile oferite de acesta sunt nu numai în interesul persoanelor individuale, ci şi al comunităţii din care fac parte. Pe datele statistice se construiesc apoi decizii de politici publice privind sănătatea, educaţia, infrastructura. Aşadar, participarea la recensământ şi oferirea de informaţii corecte sunt esenţiale pentru cunoaşterea realităţii sociale', a afirmat reprezentantul în România al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), Francois Farah.
Potrivit preşedintelui INS, rezultatele recensământului din octombrie ar putea confirma tendinţa de scădere a numărului populaţiei României, ca urmare a natalităţii în scădere şi migraţiei. România, ca şi celelalte ţări, cunoaşte cu precizie numărul imigranţilor şi mai puţin pe cel el emigranţilor, dar schimbul internaţional de date va aduce clarificările aşteptate.
"Prin colaborarea cu alte state, în special cu cele din Uniunea Europeană, se vor putea estima fluxurile migratorii şi ţările de destinaţie", a precizat profesorul universitar Virgil Voineagu.
Atât ambasadorul Farah, cât şi preşedintele INS, au subliniat caracterul confidenţial al datelor culese cu ocazia recensământului şi faptul că acestea nu pot fi folosite nici în Justiţie şi nici la Fisc, scopul lor fiind 'cunoaşterea realităţii statistice şi nu a celei a indivizilor'.
"Recensământul, primul de când România este în Uniunea Europeană, reprezintă o oportunitate de a vă cunoaşte mai bine', a subliniat Francois Farah, iar preşedintele INS a adăugat că "recensământul populaţiei şi al locuinţelor, împreună cu cel agricol, ne va oferi o imagine mult mai realistă a transformărilor economice şi sociale din ultimul deceniu'.
Astfel, vor putea fi descrise tendinţele ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, cum ar fi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, creşterea numărului gospodăriilor de persoane singure sau al familiilor monoparentale, precum şi structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi, statutul femeilor în cadrul familiei, migraţia temporară la muncă în străinătate.
După cum a precizat Voineagu, participarea la recensământ a populaţiei este obligatorie, iar cei care refuză să-i primească pe recenzori vor fi amendaţi. O iniţiativă legislativă a INS care, săptămâna viitoare, va intra în dezbaterea Guvernului, prevede amenzi contravenţionale de la 1.500 lei la 4.500 lei (refuzul de a oferi informaţii) şi de la 2.000 lei la 5.000 lei (încălcarea confidenţialităţii).
Luni, INS şi UNFPA au marcat printr-un eveniment comun Ziua Statisticianului şi Ziua Mondială a Populaţiei. În 2002, prin Hotărâre a Guvernului României, a fost instituită Ziua Statisticianului care se sărbătoreşte, anual, în a doua duminică a lunii iulie.
Ziua Mondială a Populaţiei a fost fixată, în 1989, de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), pentru data de 11 iulie a fiecărui an. La data respectivă, populaţia planetei număra cinci miliarde de persoane, iar în 2011, la 31 octombrie, vor fi şapte miliarde de locuitori pe Pământ. AGERPRES/(A-Daniel Cocoru)