Agentia Nationala de Presa AGERPRES

	SELECTII

	Centrale

	Locale

	Externe

	Sportive

	Economice

	Administratie Publica

	Cultura

SELECTII

Cuvinte: Categorie:

2010-09-06

Chucho Valdés lansează un nou band de jazz la 69 de ani
Vâlcea: Mormântul regelui valah Mislav ar putea fi în Ţara Loviştei

Râmnicu Vâlcea, 5 sep /Agerpres/ - O descoperire arheologică a unei echipe de istorici ai Muzeului de Istorie din Vâlcea, petrecută duminică în comuna Titeşti, ar putea fi consemnată drept "descoperirea anului", potrivit declaraţiilor reprezentanţilor instituţiei vâlcene.
"Povestea începe când un tânăr profesor pe atunci, poate şi prea tânăr pentru a fi băgat în seamă de mai marii istorici, a găsit o 'intrare spre trecut'. În 1971, profesorul de istorie Constantin (Telu) Popescu din Perişani - Ţara Loviştei a remarcat o formă de relief ciudată pe malul unui pârâiaş, de-a lungul "Călimării" (Caii celei Mari). Trebuie precizat că până la stăpânirea austriacă de la începutul secolului al XVIII-lea, drumul de legătură între Vâlcea şi Ardeal nu era Valea Oltului, ci cel prin Jiblea - Perişani - Titeşti - Câineni", a precizat prof. Oane.
Forma de relief găsită la Titeşti părea mai degrabă un tumul. O movilă de pământ, creată de mâna omului, în formă de piramidă, plină de aluniş, iar în vârful tumulului a fost găsită o stâncă cu o inscripţie în slavonă veche.
O echipă formată din prof.dr. Sorin Oane, istoric, prof dr. Liliana Beu, arheolog şi prof.dr. Ion Soare, specialist în slavonă, s-a deplasat duminică în comuna Titeşti pentru a analiza piatra descoperită în vârful tumulului. "Este clar o piatră funerară, o inscripţie specifică voievozilor... Prima linie s-ar traduce 'Prin mila Domnului', iar a doua ca 's-a pristavit', ca a decedat, adică. Din a treia linie se disting primele trei litere ale numelui, şi anume un 'Mis'... Dar acest 'Mis' ar putea fi o minune", a spus profesorul Soare.
Singurul voievod cunoscut în Ţara Loviştei ale cărui iniţiale corespund este Mislav, Mişelav sau Micislav. Acesta pare să fi fost un conducător din Muntenia la 1241, localizat pe cursul superior al Oltului, în perioada celei mai mari invazii a tătarilor în Europa. Singurele referiri la adresa sa apar într-o cronica persană a lui Rasid-ed-din.
"În izvorul persan sunt specificaţi cei doi conducători din această regiune - Mislav, care pare a fi tatăl lui Seneslau şi dincolo de Olt, Bezerenbam, predecesorul lui Litovoi. Numele de Bezerenbam se spune că mai târziu s-a transformat în Basarab", a precizat prof. Sorin Oane.
Rămâne de văzut dacă descoperirea de duminică din comuna Titeşti este mormântul cneazului Mislav. Reprezentanţii Muzeului de Istorie vâlcean au spus că vor apela şi la alţi specialişti şi că sunt mari şanse ca în zonă să se deschidă cât de curând un şantier arheologic.
"Este foarte plauzibil să fie Mislav, trebuie însă venit aici, săpat, analizat. Da, ar fi uluitor. Ar fi după 'Cloşca cu pui de aur' o a doua mare descoperire arheologică din România. În orice caz, este ceva aici, slavonă veche, această movilă de pământ, pietrele din jur care sunt bine alese ca un zid. Se vede că e un mormânt zidit. Nu ştiu pe cine nu l-ar încerca emoţiile privind tot ansamblul", a precizat prof. Ion Soare. AGERPRES / (A - Liviu Popescu)

Placido Domingo - Rigoletto în transmisiune tv directă în 148 de ţări
Alba: Prima biserică ortodoxă sfinţită în Blaj, în ultimele două decenii

Alba Iulia, 5 sep /Agerpres/ - Mii de credincioşi au asistat duminică, la Blaj, la sfinţirea primei biserici ortodoxe construite în localitate în ultimele două decenii şi a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1991, într-un loc în care anterior a fost o mlaştină.
Slujba de sfinţire a Bisericii "Sfânta Maria" a fost oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, alături de care s-au aflat 16 mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi, precum şi preoţi. La ceremonial au asistat ca invitaţi şi episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, despre care Patriarhul Daniel a spus că s-a întâlnit cu acesta de mai multe ori în străinătate decât în ţară, şi protopopul greco-catolic de Blaj, Ioan Fărcaş.
În prima vizită a unui patriarh ortodox în Blaj, oraş în care se află reşedinţa Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Patriarhul Daniel a spus că îi pare rău că nu s-a putut întâlni şi cu Preafericitul Lucian, Arhiepiscop Major al BRU, căruia i-a transmis invitaţia de a se întâlni la Bucureşti, după ce va reîncepe dialogul dintre cele două Biserici. "Mesajul nostru pentru Blaj este să învăţăm ce este lumina din istorie", a spus înaltul ierarh al BOR.
În cuvântul adresat credincioşilor prezenţi, şi nu numai, Patriarhul Daniel a făcut un apel la iubire prin rugăciune şi a amintit despre numeroasele familii care s-au dezmembrat după ce unul sau altul dintre soţi au plecat la muncă în străinătate.
"Constatăm o răcire în iubire, o slăbire a comuniunii între oameni şi o orientare a lor spre individualism", a spus Întâistătătorul BOR Daniel, adăugând că "există totuşi posibilitatea să înmulţim iubirea prin rugăciune".
Patriarhul Daniel a mai transmis că "este nevoie să cultivăm demnitatea românească oriunde am merge în lume".
La finalul slujbei, Patriarhul Daniel a primit din partea primarului Gheorghe Valentin Rotar diploma prin care i s-a decernat titlul de "Cetăţean de onoare al municipiului Blaj", precum şi un tablou cu mitropolitul Andrei Şaguna.
După retrocedarea Catedralei "Sfânta Treime" greco-catolicilor, în vara lui 1990 s-a luat decizia ridicării unui nou lăcaş de cult ortodox, în imediata apropiere a gării din oraş.
Prima slujbă s-a ţinut în Biserica "Sfânta Maria" în 26 decembrie 1993, a doua zi de Crăciun, la subsol. În ultimii 17 ani, toate slujbele religioase au fost săvârşite în acest loc, perioadă în care a continuat procesul de edificare a bisericii.
Considerată practic catedrala ortodoxă a Blajului, Biserica "Sfânta Maria" este construită în stil tradiţional bizantin, în formă de treflă, pictura fiind realizată în tehnica frescă. Are o lungime de 32 de metri şi înălţimea de 36 de metri la cupola mare.
În hrisovul ce s-a pus în piciorul sfintei mese stă scris: "Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi împreună cu lucrarea Duhului Sfânt s-a edificat acest impunător lăcaş de rugăciune, supranumit "Catedrala Ortodoxă din Blaj", între anii 1991-2010. ... Această 'catedrală' este simbolul unităţii ortodoxe a românilor de pretutindeni, pentru că, în 1848, pe 'Câmpia Libertăţii' de la Blaj s-a scandat: 'Vrem o singură Biserică!' ".
Moaştele depuse în Sfânta Masă sunt ale Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel, Zotic, Atal, Camasie şi Filip şi au fost dăruite de Preasfinţitul Visarion de la Tulcea.
La slujba de sfinţire a bisericii cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, prefectul Ştefan Bardan, secretarii de stat Ioan Lemeni şi Vasile Timiş, deputaţi şi senatori, consilieri locali.
AGERPRES/(AS - Marinela Brumar)

Statuia lui Ion Heliade Rădulescu mutată în Parcul Izvor din Capitală
Caraş-Severin: Festival de epigrame, la Caransebeş
Gala Tânărului Actor HOP şi-a desemnat câştigătorii

Mangalia, 5 sep /Agerpres/ - Festivitatea de decernare a premiilor Galei Tânărului Actor HOP a avut loc, sâmbătă seara, la Mangalia, printre câştigători numărându-se şi Tudor Aaron Istodor, fiul Maiei Morgenstern.
Ioan-Mihai Cortea a obţinut Premiul Ştefan Iordache pentru cel mai bun actor, premiul pentru cea mai bună actriţă i-a revenit Laurei Bilic, iar Tudor Aaron Istodor a Primit premiul "Sică Alexandrescu" (premiul special al juriului).
La secţiunea grup, premiul pentru cel mai bun spectacol a fost câştigat de Ioana Iordache, Ecaterina Ciofu şi Dumitru Georgescu. Aceştia au jucat "Dincolo de umbre", spectacol de pantomimă şi animaţie.
O altă distincţie acordată în cadrul galei, Premiul "Maria Filotti", acordat de prinţul Şerban Cantacuzino, i-a revenit Ralucăi Mara.
Premiul publicului la secţiunea individual a fost obţinut de Ingrid Robu, iar la secţiunea grup de Diana Buluga, Radu Homiceanu, Adina Lazăr, Raluca Mara, Ana Nicolae, Mihail Onaca, Florin Suciu, Andrea Şovan, Raluca Uzunov, pentru spectacolul non-verbal "Eden".
La secţiunea grup, juriul a avut de ales între cinci spectacole, iar la secţiunea individual au concurat 24 de actori. Ei au dat proba impusă tuturor participanţilor la această categorie, constând într-o interpretare personală a textului "Moftul în faţa opiniei publice" şi/sau "Un tenor scăpătat" (la alegere) de I. L. Caragiale. De asemenea, fiecare a jucat în roluri din texte alese de el.
Ioan-Mihai Cortea a prezentat "Alexis Zorba" de Nikos Kazantzakis, Laura Bilic a jucat în "Pete de cerneală", de Michael Frayn, Tudor Aaron Istodor în "Paharul", după Eric Bogosian, Raluca Mara în "Pasărea-Care-Nu-E sau Run it out!", după texte de Friedrich Nietzsche, iar Ingrid Robu în "Fotografii cu clovni invizibili" de Val Butnaru.
"E primul meu premiu şi aş vrea să-l dedic bunicii mele care m-a crescut şi care s-a stins săptămâna trecută", a declarat Ioan-Mihai Cortea.
El a spus că a ales "Alexis Zorba" pentru că l-a impresionat mentalitatea personajului, care a trecut prin foarte multe.
"Ador comedia şi mi-a plăcut foarte mult (textul jucat - n.r.), plus de asta situaţia era extrem de reală", a declarat Laura Bilic, care nu se aştepta să câştige, pentru că a crezut că textul ales de ea este un pic prea uşor şi nu are profunzime.
"Am ales 'Paharul', după Eric Bogosian în sensul în care el face parte dintr-un colaj de monoloage pe care-l jucăm la Green Hours, (...) în ceea ce priveşte proba impusă, mi s-a părut că e foarte interesant şi actual să vezi un manelist, un entertainer ratat", a spus Tudor Aaron Istodor.
Dumitru Georgescu a explicat că spectacolul "Dincolo de umbre" şi-a propus "să aducă în faţă" o nouă viziune asupra teatrului de păpuşi. "Oamenii de obicei sunt obişnuiţi să vadă teatrul pentru păpuşi ca teatru pentru copii, iar noi, prin acest spectacol, am încercat să aducem teatrul de păpuşi pentru oameni mari, să-l înţeleagă şi ei şi să fie la fel de mulţumiţi ca un copil", a afirmat Georgescu.
Raluca Mara a precizat că a ales fragmente din texte care îi erau deja foarte apropiate. Potrivit acesteia, mesajul textului jucat de ea este faptul că există peste tot minuni pentru care trebuie să mulţumim, iar laturile lor bune şi rele trebuie înglobate în noi şi acceptate.
"Indiferent de perioada foarte grea prin care trecem, indiferent de ce o să se mai taie, de ce o să se mai ia, niciodată nu vă va putea lua cineva talentul", a afirmat primarul municipiului Mangalia, Mihai Claudiu Tusac.
Aflată la cea de-a XIII-a ediţie, Gala Tânărului Actor HOP s-a desfăşurat în perioada 1- 4 septembrie, fiind organizată de UNITER şi de Primăria Municipiului Mangalia. AGERPRES/(A - Iulia Petre)

2010-09-03

Castellon: artistul român Mircea Ştefan Gogoncea, finalist al unui concurs internaţional de chitară
România, ţară invitată la a XV-a ediţie a Târgului de vânătoare, pescuit şi turism din Castilla-La Mancha
Actorul Marius Manole: Lipsa locurilor de muncă, problemă a tinerilor actori
Fiul actriţei Maia Morgenstern a jucat la Gala Tânărului Actor HOP
Covasna: Bibliotecile, refugiu în faţa crizei
Poetul Liviu Georgescu a lansat două noi volume la USR
Timiş: Expoziţie 'Banatul - în drum spre Europa', la aeroportul "Traian Vuia"
Prima ediţie a Festivalului Culturii Idiş, la Bucureşti
Sculpturile de bronz ale lui Degas sunt expuse la Sofia
Alba: Prima vizită a unui patriarh ortodox la Blaj
Lansarea albumului "Teleormanul în 1.000 de imagini"
Cluj: După "balaurul bondoc" urmează alte sute de schelete de dinozauri
Festivalul "ZARVA - Zile de Artă Românească", în Olanda
"Leagănul respiraţiei", de Herta Muller, în topul lecturilor de vacanţă
Cinci persoane sunt judecate în Germania pentru falsuri Giacometti
Site dedicat muzicii electronice româneşti, lansat de ICR în metropole europene
Cluj: Expoziţie omagială Laszlo Darko, la Muzeul de Artă
Teatrul Naţional Bucureşti îşi deschide noua stagiune pe 17 septembrie
Expoziţie de fotografie Inge Morath, la MŢR
Atelierul "O poveste animată", la Astra Film Junior

2010-09-02

A doua zi a Galei Tânărului Actor HOP
Gala Tânărului Actor "Hop" s-a deschis miercuri
Cineastul Jafar Panahi, privat de Mostra veneţiană, se declară 'întemniţat mental'
Bihor: Festival internaţional de filme de scurt metraj, la Oradea
O "lebădă neagră" în laguna veneţiană
Prima ediţie a Catholic Expo, la Oradea
Mircea Dinescu va lansa o nouă carte de poezii
Teleorman: Ştampila oraşului, din 1868, expusă la muzeul judeţean
Fragment din lungmetrajul de debut al lui Purcărete, la Festivalul Degustătorilor de Film
Festivalul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară, în Portul Cultural Cetate
Constanţa: Începe Festivalul Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc
Constanţa: Gala Tânărului Actor "Hop" debutează la Magalia
Expoziţie Dan Palade la Cuhnia Palatului Mogoşoaia
Patriarhul Daniel: Proiectul 'Alege şcoala! 2' reprezintă un nou început

2010-09-01

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Românesc începe miercuri, la Constanţa
Harghita: Expoziţie organizată de Muzeul Ţăranului Român la Miercurea Ciuc

Miercurea Ciuc, 31 aug /Agerpres/ - O expoziţie itinerantă, organizată de Muzeul Ţăranului Român, a fost vernisată marţi seara, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc şi va fi deschisă publicului pe parcursul lunii septembrie.
Expoziţia tematică "Pe urmele timpului. Muzee şi colecţii săteşti din România", este organizată în cadrul programului cultural "Colecţii săteşti din România. Patrimoniu şi identitate locală". Programul are ca obiectiv, pe termen lung, acordarea unui ajutor de specialitate colecţionarilor de obiecte etnografice din zona rurală care au înfiinţat sau sunt pe cale să înfiinţeze un muzeu particular, în lipsa unei legislaţii care să includă şi astfel de iniţiative pro-patrimoniu.
Expoziţia de la Miercurea Ciuc, cuprinde imagini din 14 colecţii private-săteşti, din întreaga ţară.
Prezent la deschiderea expoziţiei, directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, Virgil Niţulescu, a vorbit despre programul de încurajare a colecţiilor săteşti şi a precizat că în România a început să reapară "meseria" de colecţionar, aproape suprimată în perioada comunistă.
"Muzeul Ţăranului Român este un muzeu care îşi permită să vină în faţa dumneavoastră fără obiecte. Pentru că, de fapt, muzeele, numai aparent prezintă obiecte, ele prezintă oameni, prezintă istoria unor oameni (...) Acest program are rolul de a încuraja colecţiile săteşti şi prin el am reuşit să punem în valoare ceea ce au creat alţi oameni la fel de entuziaşti ca şi noi, muzeografii", a spus Virgil Niţulescu.
El şi-a exprimat speranţa că expoziţia se va bucura de interesul tuturor vizitatorilor "şi va fi un stimulent pentru toţi oamenii care au dragoste de frumos, să colecţioneze aceste obiecte preţioase pentru a le transmite urmaşilor, drept un mesaj puternic al vieţii noastre actuale şi a vieţii strămoşilor noştri".
La rândul său, directorul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, a cărui secţie este muzeul din Miercurea Ciuc, Valerii Kavruk, a subliniat că toată munca depusă de colecţionari contribuie la păstrarea şi consolidarea caracterului identitar al unei comunităţi.
La deschiderea expoziţiei a fost prezentă şi colecţionara Doina Dobreanu, din localitatea harghiteană Subcetate, care şi-a lansat cartea "Ţesături româneşti din zona Mureşului", dar şi Szocs Lajos, din localitatea Crişeni, judeţul Harghita, care a înfiinţat primul muzeu al pălăriilor de paie din România şi care le-a arătat vizitatorilor cum se realizează diferite obiecte din paie. AGERPRES / (A-AS-Gina Ştefan)

Cluj: Sorin Apostu: ''Legendele Clujului'' vor fi traduse în limbi străine

Cluj-Napoca, 31 aug /Agerpres/ - Volumul ''Legendele Clujului'' va fi tradus ''în cât mai multe limbi de circulaţie internaţională'', a declarat, marţi, pentru AGERPRES, primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu.
''Suntem foarte bucuroşi de interesul şi entuziasmul manifestate de clujeni şi de turişti faţă de apariţia volumului 'Legendele Clujului', peste 150 de exemplare fiind distribuite doar în prima zi după lansarea cărţii, iar cei îndrăgostiţi de istorie ne-au spus că o citesc cu interes'', a afirmat Sorin Apostu.
Proiectul traducerii volumului este deja inclus pe agenda de lucru a edilului şef, în contextul în care Municipalitatea ''a început demersurile pentru conturarea unui brand al oraşului, iar istoria Clujului se conturează ca fiind una dintre dimensiunile importante'', a explicat primarul municipiului Cluj-Napoca.
Referindu-se la capitolul din volum dedicat personalităţilor feminine din istoria oraşului, primarul Sorin Apostu a spus că ''puţină lume ştie, de exemplu, că Raluca Ripan a fost prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor în domeniul chimiei, că Smaranda Brăescu a fost prima femeie-paraşutist din România, că Lya Hubic a susţinut peste 2.000 de spectacole, sau că Eta Boeriu ne-a oferit cea mai valoroasă traducere a 'Decameronului' lui Boccaccio''.
''De prea multe ori, din păcate, femeile din România au fost 'trimise la cratiţă' de către bărbaţi tributari unei comunităţi bazate pe patriarhat. Lucrurile se schimbă, însă, iar femeia îşi primeşte locul meritat în societate. Tocmai asta vrem să arătăm prin acest capitol al volumului'', a explicat Sorin Apostu.
Edilul şef spune că se simte legat de toate monumentele şi clădirile vechi ale oraşului, iar din punctul său de vedere o ierarhizare a acestora este imposibil de făcut. ''Iubesc tot Clujul, m-am îndrăgostit de el de când am ajuns aici, de la primele plimbări pe străzile sale şi prin parcuri. Îmi plac bisericile, statuile care ne amintesc de Clusius ori de Napoca, clădirile istorice...Totuşi, cred că cel mai apropiat de sufletul meu este Bastionul Croitorilor, în a cărui restaurare am pus mult suflet şi care este astăzi atât un punct de atracţie pentru turişti, cât şi un loc de întâlnire pentru diversele comunităţi sociale ale oraşului'', a mărturisit edilul şef.
Volumul documentar "Legendele Clujului", scris de istoricii Vasile Lechinţan şi Tudor Sălăgean şi tipărit la Editura Cartea Cărţii de Ştiinţă, cu sprijinul municipalităţii, prezintă cititorilor date inedite din istoria oraşului, fiind atractiv atât prin bogăţia informaţiilor, cât şi prin ilustraţiile deosebite, inspirat selecţionate de autori.
Iniţiativa publicării volumului a aparţinut profesorulului universitar dr. Ioan Silviu Nistor, care semnează prefaţa lucrării, sub titlul ''În lumea fabuloasă a legendelor''. Volumul va fi oferit în dar oaspeţilor de seamă ai oraşului de către Municipalitate, care a asigurat apariţia în excelente condiţii grafice, pe foaie velină, a cărţii.
''Volumul îndelung aşteptat de public, despre trecutul plin de farmec, mistere şi pitoresc al oraşului'' - precum spune primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, în fila introductivă a cărţii -, îndeamnă, de îndată, la lectură, prin titlurile excelent alese: Decebal la Poarta Podului, Tunelele Clujului - Legende şi realităţi istorice, Podurile oraşului şi istoria lor, Confruntări şi dueluri în epoca medievală, Legenda regelui Matia, ''Frumoşii nebuni'' ai oraşului din secolul al XVI-lea, Martiriul lui Baba Novac, Turnul Clujului - un ''Turn al Londrei'' local, Un hotel real într-o istorie imaginară, dar şi Femei celebre legate de istoria Clujului.
În secţiunea intitulată ''Tunelele Clujului. Legende şi realităţi istorice'', Tudor Sălăgean infirmă legendele privitoare la misterioase coridoare subterane ale oraşului, acestea fiind doar creaţii ale imaginarului.
În 1362, strada principală a oraşului se numea Strada Podului - Platea Pontis, în limba latină. În secolul al XV-lea, pe Platea Pontis a fost construit unul dintre cele mai importante turnuri de apărare ale cetăţii - Turnul Podului, care a fost întreţinut de breasla lăcătuşilor.
Dintre personalităţile feminine de renume ale oraşului autorii le prezintă pe Anna Bathory (1594-1636) - acuzată de vrăjitorie şi condamnată la exil, în 1621, Claudine Rhedey (1812-1841) căsătorită cu ducele Alexandru de Wurttenberg, actriţa Lili Poor (1886-1962), acad. Raluca Ripan (1894-1972) - singura femeie rector din istoria Universităţii clujene, aviatoarea Smaranda Brăescu (1897-1948), supranumită ''Regina înălţimilor'', soprana Lya Hubic (1911-2006) de la Opera Română din Cluj-Napoca, precum şi traducătoarea Eta Boeriu (1923-1984).
În volum sunt reproduse, printre altele, actul prin care, la 30 septembrie 1377, satul Feleac, cu 20 de români, a fost dăruit oraşului Cluj, pentru paza drumului; documentul din 4 iulie 1405, prin care regele Sigismund de Luxemburg acorda imunitate juridică orăşenilor şi oaspeţilor din Cluj; actul prin care guvernatorul Ungariei, Iancu de Hunedoara, îi cere imperios episcopului Transilvaniei să respecte libertăţile cetăţenilor din Cluj. Toate cele trei documente scrise în limba latină se află în fondul Filialei Cluj a Arhivelor Statului. AGERPRES / (AS - Carmen Fărcaşiu)

Gala Tânărului Actor HOP începe miercuri, la Mangalia

Bucureşti, 31 aug /Agerpres/ - Deschiderea oficială a Galei Tânărului Actor HOP are loc miercuri, la Mangalia.
Cornel Todea, directorul artistic al Galei, care se va desfăşura până sâmbătă, 4 septembrie, a declarat, pentru AGERPRES, că cea de-a treisprezecea ediţie a evenimentului este "încărcată de speranţă".
Todea a spus că la preselecţie a fost cel mai mare număr de participanţi de până în prezent şi că aceştia au ales un repertoriu de o consistenţă cu totul surprinzătoare ca valoare, acoperind o gamă foarte largă, de la literatura dramatică antică, până la creatori de ultimă oră.
Numărul celor care se înscriu în concurs creşte an de an, ajungându-se în 2010 la 67 de concurenţi înscrişi la preselecţia pentru Gala Tânărului Actor şi 25 de spectacole la secţiunea Grup (mai mult de 135 de persoane participante). Au fost selectaţi 24 de tineri artişti la individual şi cinci grupuri care se vor prezenta în concurs la Mangalia, potrivit unui comunicat al Uniunii Teatrale din România, din 26 august.
În urma preselecţiei organizate în perioada 14 - 16 iulie, la secţiunea Grup, comisia formată din George Ivaşcu, Lucian Sabados şi Attila Vizauer a decis să fie admise în concurs următoarele spectacole: "Dincolo de umbre" (spectacol de pantomimă şi animaţie), cu Ecaterina Ciofu, Dumitru Georgescu şi Ioana Iordache, "Eden" (spectacol non-verbal) cu Diana Buluga, Radu Homiceanu, Adina Lazăr, Raluca Mara, Ana Nicolae, Mihail Onaca, Florin Suciu, Andrea Şovan, Raluca Uzunov, "Exit", după Eric Bogosian, cu Radu Homiceanu, Mihail Onaca şi Raluca Uzunov; "Omul de zăpadă" de Lia Bugnar, cu Ali Deac şi Simina Contraş şi "Women in motion" de Donald Margulies, cu Diana Cavallioti şi Andreea Vasile.
La secţiunea Individual, comisia formată din Mihai Dinvale, Silviu Jicman şi Cornel Todea a declarat admişi următorii candidaţi: Ana-Maria Bălescu, Laura Bilic, Alexandra Blejan, Cristina Bodnărescu, Diana Buluga, Ioana Andreea Cioară, Ioan-Mihai Cortea, Diana Croitoru, Ştefania Dumitru, Teodor Ghiţă, Oana Ianuli, Tudor Aaron Istodor, Adina Lazăr, Raluca Mara, Simona Năstase, Ana Nicolae, Alexandru Petrila, Alexandra Rădescu, Delia Riciu, Ingrid Robu, Radu - Valentin Tudor, Diana Turtureanu, Adrian Ţofei şi Vlad Udrescu.
Proba impusă tuturor participanţilor la secţiunea Individual constă într-o interpretare personală - în limita a cinci minute - a textului "Moftul în faţa opiniei publice" şi/sau "Un tenor scăpătat" (la alegere) de I. L. Caragiale.
Gala îşi onorează statutul de bursă de lansare pentru tinerii actori. Astfel se explică şi numărul mare de înscrieri, de concurenţi şi o dovedesc mulţi dintre câştigătorii ediţiilor anterioare ale Galelor Hop, acum personalităţi artistice şi prezenţe importante pentru teatrul şi filmul din România.
În acest an, Gala Tânărului Actor HOP şi-a consolidat parteneriatul cu Televiziunea Română, coproducătorul evenimentului, aşa încât cele două etape de desfăşurare ale Galei - cea de înscrieri şi preselecţie, care are loc în Bucureşti, precum şi concursul propriu-zis de la Mangalia - vor fi urmate de o a treia etapă - realizarea unui spectacol de televiziune, având în distribuţie câştigătorii acestei ediţii a Galei HOP.
Şi în acest an la Mangalia vor fi prezenţi artişti, directori de teatre, critici de teatru, jurnalişti, care, pe parcursul celor patru zile de festival, au posibilitatea să urmărească, să analizeze, să dezbată, să aleagă dintre tinerele prezenţe artistice din concurs, să urmărească spectacolul Adei Milea şi, mai ales, să se constituie într-o comunitate. AGERPRES (A - Iulia Petre)

30 de edituri româneşti la Salonul Internaţional de carte de la Chişinău
Cel mai bun solist de tobe japoneze, la Bucureşti
Argeş: Reproduceri după arme celebre, la magazinul de suveniruri al Muzeului Judeţean

Piteşti, 31 aug /Agerpres/ - Turiştii care vizitează municipiul Piteşti pot cumpăra, începând de marţi, reproduceri după arme celebre şi alte obiecte cu caracter istoric de la magazinul "Museum Suveniruri" al Muzeului Judeţean Argeş, inaugurat la Galeria de Artă "Rudolf Schweitzer Cumpăna" din centrul municipiului.
Magazinul va fi deschis în fiecare săptămână de marţi până sâmbătă, între orele 10,00 - 18,00, cei interesaţi putând alege dintr-o ofertă bogată de suveniruri. Pe lângă suvenirurile clasice, cum ar fi ilustrate, obiecte de ceramică, brelocuri, figurine de soldaţi romani, icoane şi tablouri, sunt expuse spre vânzare săbii, arbalete şi pistoale, inclusiv reproduceri după arme celebre, cum ar fi pistolul lui Napoleon, un revolver Colt model 1873 sau pistolul lui George Washington.
"Sperăm ca iniţiativa să se bucure de succes şi să aibă o deschidere puternică, atât în Argeş, cât şi în întreaga ţară, să fie reprezentativă pentru Muzeul Judeţean şi să atragă cît mai mulţi vizitatori", a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, la inaugurarea magazinului de suveniruri.
Tot marţi, la Muzeul Judeţean Argeş a fost deschisă expoziţia temporară intitulată "Tezaur muzeistic argeşean". În sălile muzeului sunt expuse arme şi podoabe dacice, ceramică antică, monede din perioada daco-romană, hărţi, documente, o impresionantă colecţie de obiecte personale şi de artă care i-au aparţinut omului politic Armand Călinescu, dar şi flori de mină şi fluturi exotici. Expoziţia va fi deschisă până în data de 30 septembrie, de marţi până duminică, între orele 09,00 şi 17,00.
Cele două acţiuni fac parte din programul ediţiei a patra a "Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului", ansamblu de manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice, programate să se desfăşoare în acest an între 11 august şi 5 septembrie. AGERPRES / (AS - George Onea)

Michael Ironside şi Paolo Seganti, în distribuţia unui film românesc

Bucureşti, 31 aug /Agerpres/ - Filmările pentru drama "Se caută o mamă", în regia lui Adrian Popovici, peliculă realizată de Casa de Filme Artis Film din România, în colaborare cu Moldova Film şi Diametral Film din Republica Moldova, au ajuns la final, au informat producătorii, într-un comunicat transmis, marţi, AGERPRES.
Acţiunea scenariului, scris de Valeriu Ţurcanu, are loc în Republica Moldova, ţară în care s-au desfăşurat, de altfel, şi filmările.
"Subiectul e plasat în circumstanţele Republicii Moldova, care sunt comune pentru toate statele fostului lagăr socialist aflate în tranziţie", a declarat producătoarea peliculei, Cornelia Paloş.
"Se caută o mamă" prezintă povestea lui Păvălaş (Energian Cazac), un băiat de nouă ani, a cărui mamă vrea să-l vândă pentru ca ea să poată scăpa din mâinile unei grupări mafiote, conduse de Bruno (Paolo Seganti), ce o obligă să se prostitueze. De-a lungul întâmplărilor nefericite prin care trece, Păvăluş este susţinut şi, în final, adoptat de către cuplul Peter (Michael Ironside) şi Alina (Alina Lungu Ţurcanu).
Din distribuţia filmului, pe lângă Michael Ironside, Energian Cazac, Paolo Seganti şi Alina Lungu Ţurcanu mai fac parte Vas Blackwood, Rodica Oanţă, Ina Surdu şi Ion Beregoi.
Michael Ironside, născut în Canada la 12 februarie 1950, are în palmares aproape 200 de filme şi seriale, printre care "Top Gun", "Total Recall", "Highlander II", "The Next Karate Kid", "Superman", "Walker, poliţist texan" şi "Terminator Salvation".
Paolo Seganti, născut în Italia la 20 mai 1965, a apărut în pelicule ca "L.A. Confidential" şi "Tea with Mussolini", precum şi în episoade ale seriilor "Dădaca", "Nash Bridges", "C.S.I.: Miami" şi "Spitalul de Urgenţă".
Vas Blackwood, englez născut la 17 ianuarie 1961, a jucat în filme ca "Lock, Stock and Two Smoking Barrels", "Mean Machine" şi "One Love'".
Înainte de lansarea filmului în România, în octombrie 2011, reprezentanţii casei de producţie au în vedere participarea la festivalurile internaţionale de film de la Berlin şi Cannes. AGERPRES/(AS - Petronius Craiu)

Pianistul Lucian Ban şi contrabasistul John Hebert, la Teatrul Odeon

Bucureşti, 31 aug /Agerpres/ - Pianistul român Lucian Ban şi contrabasistul de jazz John Hebert vor concerta pe 22 septembrie, la Teatrul Odeon din Bucureşti, a informat, marţi, Institutul Cultural Român.
Potrivit sursei citate, concertul este prilejuit de lansarea albumului "Enesco Re-Imagined", cei doi muzicieni "asumându-şi moştenirea muzicală a lui George Enescu într-o reimaginare contemporană, îndrăzneaţă" a câtorva dintre lucrările marelui compozitor.
Împreună cu Lucian Ban şi John Hebert, în spectacolul de la Teatrul Odeon, organizat de ICR, care a susţinut şi editarea albumului, vor evolua personalităţi ale jazzului mondial: Mat Maneri (violă), Tony Malaby (saxofon tenor), Albrecht Maurer (vioară), Ralph Alessi (trompetă), Gerald Cleaver (tobe) şi Badal Roy (tobe indiene şi percuţie).
"Întâmplarea a făcut să descopăr cu adevărat muzica lui George Enescu nu în timp ce studiam la Conservatorul din Bucureşti, în anii '90, ci mult după aceea, în Brooklyn. Pentru cineva plecat din ţară, mai ales pentru un artist, ceva din ethos-ul românesc rămâne întotdeauna undeva, subliminal, şi poate de aceea muzica lui m-a atins cu atât mai mult fiind acolo. Pe măsură ce interesul meu pentru muzica lui creştea, am început să caut mai multe informaţii", spune Lucian Ban, în comunicatul de presă.
În opinia artistului "multe lucrări ale lui Enescu, dintre care unele mai puţin cunoscute, au o structură foarte apropiată de aceea a muzicii de jazz", motiv pentru care a dorit să prezinte muzica marelui compozitor român împreună cu unii dintre cei mai cunoscuţi muzicieni ai genului din lume.
Biletele vor fi puse în vânzare la Teatrul Odeon.
Pianistul şi compozitorul newyorkez de origine română Lucian Ban este considerat "unul dintre cei mai talentaţi şi originali pianişti ai New York-ului din ultimii zece ani", Fundaţia Hans Koller şi Ministerul Culturii din Austria nominalizându-l de două ori, în 2005 şi 2006, pentru titlul de 'Cel mai bun muzician european de jazz'.
Artistul, care a înregistrat şase albume ca solist pentru case de discuri din Statele Unite şi Europa, este liderul trupei Elevation, formată din muzicieni de renume. Lucian Ban a compus muzica pentru peste 20 de producţii teatrale, de film şi balet şi, de asemenea, pentru New York City Symphony Orchestra, iar în iunie 2001 a compus muzica originală pentru Compania de Teatru/ Dans Minus. Cele mai recente piese ale sale au fost compuse pentru spectacolul "Waxing West", al Savianei Stănescu, de la Teatrul La MaMa din New York.
Unul dintre cei mai solicitaţi contrabasişti din New York, John Hebert a fost votat de două ori "Rising Star Acoustic Bassist". A lucrat cu trioul şi cvintetul regretatului Andrew Hill, apărând pe cel mai recent album scos de Blue Note Records, "Time Lines", ales Albumul Anului în 2006 de revista de specialitate Downbeat. A colaborat cu artişti renumiţi, printre care Lee Konitz, Paul Bley, John Abercrombie, Greg Osby, Kenny Wheeler, David Liebman, Fred Hersch, Paul Motian, Maria Schneider, Jason Moran, Toots Thielemans. AGERPRES/ (AS - Daniel Popescu)

IP: 38.107.191.83

a Stop

Continutul acestui site este proprietatea Agentiei Nationale de Presa AGERPRES.
Este interzisa republicarea sau redistribuirea continutului fara mentionarea sursei.