Washington, 27 ian /Agerpres/ - Cercetătorii au creat în premieră embrioni himeră care conţin celule suşe umane şi de porc, potrivit unui studiu publicat joi în revista americană Cell, relatează AFP.

Acest lucru constituie un prim pas spre dezvoltarea de organe umane de către animale, care ar putea fi apoi recoltate şi grefate pacienţilor.

Este "o primă etapă importantă", a subliniat Juan Carlos Izpisua Belmonte, profesor la Institutul Salk de studii biologice din La Jolla, California, principalul autor al studiului.

"Scopul final este de a cultiva ţesuturi sau organe umane (pancreas, ficat, inimă) la animale precum scroafele care vor putea fi grefate fără a fi respinse, dar suntem încă departe de acest lucru", a spus el, recunoscând faptul că acest experiment cu circa 1.500 de embrioni de porc timp de patru ani a fost unul foarte dificil.

Oamenii de ştiinţă au implantat celule suşe umane, capabile să devină orice ţesut, în embrioni de porc transferaţi apoi în uterele unor scroafe.

Celulele umane nu au fost respinse, întrucât ele au fost injectate în embrionii animali într-un stadiu foarte precoce, în a cincea sau a şasea zi de dezvoltare.

Cercetătorii au lăsat aceşti embrioni să se dezvolte numai patru săptămâni, aşa cum stipulează reglementările, observând că celulele umane au început să formeze ţesut muscular.

Experimentul nu a fost dus până la capăt prin naşterea de purceluşi parţial umani, un subiect foarte controversat care ridică importante probleme de etică, notează AFP.

De asemenea, cercetătorii precizează că proporţia celulelor suşe umane în experienţele lor a fost în orice caz scăzută.

Un experiment anterior a permis dezvoltarea unui pancreas, a unei inimi şi a unor ochi de şobolan în embrioni de şoareci, demonstrând că este posibil ca un animal dintr-o specie să dezvolte organele unui exemplar din altă specie.

Bruce Whitelaw, profesor de biotehnologie la Universitatea Edinburgh din Marea Britanie, apreciază că acest studiu asupra embrionilor himeră umani şi de porci, la care nu a participat, este "entuziasmant" pentru că "deschide calea spre progrese importante" în acest domeniu.

Acest studiu ar urma, de asemenea, să contribuie la o mai bună înţelegere a evoluţiei diferitelor specii şi a bolilor, susţine Darren Griffin, profesor de genetică la Universitatea din Kent, care nu a fost nici el implicat în studiu. El insistă, de asemenea, asupra "importanţei faptului ca viitoarele studii să se desfăşoare în deplină transparenţă, pentru a permite o supraveghere şi o dezbatere publică".AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu)