Ce ne rezervă 2017: mașini autonome și soluții inovatoare de combatere a pescuitului excesiv, trecând prin literatură și cercetare

 •  Sci&Tech
837 afişări

Cum va arăta anul 2017 în privința transporturilor, mediului, aparițiilor editoriale și cercetării științifice? O invenție revoluționară, și anume mașina autonomă, care are potențialul a de a salva milioane de vieți pe șosele, ar putea deveni realitate în 2017, așa cum o altă invenție ce ajută la combaterea pescuitului excesiv va fi comercializată în acest an și pescarilor. În domeniul editorial se așteaptă voci autentice și povești nediluate, în timp ce știința mizează pe potențialul său de progres, care este de neoprit, și pe soluții uneori ...neașteptate.

0ccd9d99-c4ef-434d-a840-c83800a5851b

Transport. Mașina autonomă

Creierul uman este o mașinărie uimitoare care poate realiza un număr impredictibil de calcule pe secundă. Această capacitate extraordinară este larg folosită în timpul uneia dintre cele mai provocatoare activități din punct de vedere neurologic, în care oamenii sunt implicați zi de zi — conducerea mașinii.

Unele zone ale creierului acționează împreună pentru a primi, procesa, prioritiza și implementa în timp real informațiile percepute în timpul șofatului. Aceste procese complexe ar putea trece neobservate de către conducătorul auto, însă funcționarea lor neîntreruptă este crucială.

Diferența între viață și moarte poate fi determinată de o întârziere de numai 100 de miimi de secundă în timpul de reacție. La viteze mari, această perioadă foarte mică se poate traduce prin doar câțiva pași, însă ea poate face diferența între evitarea pericolului și un accident fatal. O astfel de întârziere minoră ar putea fi cauzată de orice minimă distragere a atenției: un zgomot brusc, o scurtă privire la telefon sau un gând aleatoriu.

Jimmy Wales, antreprenor de internet american și cofondator al Wikipedia și Wikia

Din acest motiv, o invenție revoluționară ce are capacitatea de a reduce aceste pericole și potențialul a de a salva milioane de vieți pe șosele sunt mașinile autonome, care în 2017 ar putea deveni realitate curentă. Suntem mai aproape decât am crezut și mai repede decât ne-am imaginat de a avea o producție în masă de mașini autonome sigure și fiabile. Mulți oameni au auzit de această inovație, însă nu mulți își dau seama cât de repede se apropie și cât de mult va schimba această invenție societatea, scrie Jimmy Wales, antreprenor de internet american și cofondator al Wikipedia și Wikia.

Se estimează că accidentele de automobile la nivel mondial în 2016 au costat viața mai mult de 1,1 milioane de oameni, în timp ce mai mult de 31 de milioane de persoane au fost rănite. Odată ce această tehnologie va deveni un lucru obișnuit și mașinile autonome vor fi omniprezente, aceste cifre vor scădea la o mică fracțiune din cât reprezintă astăzi.

Impactul social va fi chiar mult mai mare, la o proporție care este foarte greu de cuantificat în prezent. Mașinile autonome vor face ca serviciul de folosire în comun a mașinilor să fie mult mai ușor și mai eficient, chiar cu 80% mai puține mașini. Acest lucru va însemna o mai mică poluare a mediului prin reducerea consumului de combustibili, blocaje mai puține în trafic, mai puține ore petrecute pe șosele și mai puțin timp alocat găsirii unui loc de parcare. Șoselele ar putea fi concepute diferit, făcând traficul mai eficient și mai sigur pentru pietoni și pasageri.

Tehnologia modernă excelează în a ne ajuta să salvăm timp prețios în fiecare zi și în a ne face viața de zi cu zi mai ușoară. Iar mașinile autonome vor face șoselele mult mai sigure.

Mediu. Combaterea pescuitului excesiv

Anul 2017 promite să fie unul interesant pentru SafetyNet, o plasă de pescuit cu inele de evadare ce ajută la prevenirea prinderii peștilor tineri și a celor pe cale de dispariție. Această invenție, care este proiectată de Dan Watson, a fost recompensată cu premiul James Dyson în anul 2012 pentru că ajută la soluționarea problemei stringente a pescuitului excesiv.

SafetyNet exploatează comportamentul de salvare al peștelui. Peștii mici și cei de dimensiuni medii înoată spre suprafața apei când sunt stresați, în timp ce peștii mari au tendința de a înota în adânc. Inelele de salvare ale plasei SafetyNet sunt iluminate în partea de sus, funcționând ca un semnal pentru ieșirea de urgență pentru peștii mici, iar curenții care ies prin ochii plasei îi conduc pe aceștia în afară, în timp ce în plasă sunt reținuți doar peștii mari.

De când a câștigat premiul, SafetyNet este din ce în ce mai aproape de un impact global. Testele au arătat că numărul peștilor care nu trebuiau prinși este redus cu mai mult de jumătate când se folosește plasa SafetyNet.

Testele vor continua și în 2017 în mai multe locuri de pe mapamond pentru a crește gradul de conștientizare a problemei pescuitului excesiv. De asemenea, în cursul lui 2017, plasa SafetyNet va începe să fie comercializată pentru prima dată pescarilor, primele loturi urmând să fie disponibile la jumătatea anului.

Inventatorul plasei, Dan Watson, are și un set de idei prin care vrea să influențeze această industrie să funcționeze mai bine. El va face o prezentare pe tema pescuitului excesiv, la Bruxelles, la Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit a Comisiei Europene, pentru a atrage atenția autorităților de reglementare din această industrie și eventual pentru a modela legislația viitoare.

Aproape jumătate din peștii care sunt prinși în plase sunt aruncați înapoi în mare pentru că nu îndeplinesc cerințele adecvate pentru a putea fi vânduți, iar mulți dintre aceștia nu supraviețuiesc. În cazul în care un număr semnificativ de pești tineri sunt uciși fără să fie nevoie, acest lucru are un impact asupra populației totale de pește. Cele mai bune invenții folosesc tehnologia și ingineria pentru a rezolva problemele existente și a face lumea un loc mai bun, potrivit lui James Dyson, inventator britanic și proiectant industrial, fondatorul premiului Dyson.

Noutăți editoriale. Voci autentice și povești nediluate

Marele avantaj al turbulentului an 2016 este că s-au închis pariurile cu privire la ce vor oamenii să citească în 2017. Tot ceea ce am crezut că știm despre cum gândesc oamenii, cum primesc știrile și cum se încred în autorități s-a schimbat. Iar acest lucru trebuie și va avea un impact asupra poveștilor pe care vrem să le citim în acest an. Va duce acest lucru la o mai mare evadare din realitate? Sau, dimpotrivă, vom căuta complexitate și zarvă pentru a da sens unei noi ordini? După Primul Război Mondial, a răsărit modernismul, iar după 11 septembrie 2001 a fost o explozie a francizelor cu supereroi. Marile momente ale istoriei se reflectă înapoi asupra noastră prin intermediul culturii, este de părere scriitorul britanic Jonny Geller, șef executiv la agenția literară Curtis Brown.

Frica este întotdeauna un bun punct de pornire. În televiziune, filme precum Westworld, Humans și Mr. Robot au scos la iveală temerile noastre de o lume condusă de inteligența artificială sau de calculatoare scăpate de sub control. Cultura reflectă cele mai adânci temeri ale noastre, așa că ne putem imagina că domeniul editorial va fi în căutarea unor lumi în care sunt eliberate dorințele, temerile și impulsurile noastre cele mai profunde; în care forțele refulate vin în prim-plan.

Producțiile editoriale sunt, asemenea Hollywoodului, reactive la modul intens. Ceva puțin probabil va deveni un succes și apoi va defini următorul val. Dan Brown a prins valul incertitudinii după 11 septembrie 2001, cu thrillere care ne-au conectat la un trecut mitic, deblocând secrete pentru a dezvălui mai mult despre cine credeam că suntem. Gillian Flynn, Paula Hawkins și chiar E.L. James au deblocat cele mai întunecate și intime trăiri ale noastre.

Următoarea mare idee va fi o mișcare spre voci și experiențe autentice, este de părere Jonny Geller. Probabil, oamenii vor dori povești nediluate ce reflectă viețile, experiențele și emoțiile lor, nefiltrate. În plus, există dovezi în creștere că vor fi scrise mai multe satire și opere de hiperrealism, de naturalism (similar valului din teatru de la sfârșitul secolului al XIX-lea), în care vor fi explorate mari probleme într-un cadru recognoscibil. Scriitorii reflectă schimbări în forma narativă a operelor lor, este de părere John Geller, care așteaptă cu nerăbdare noutățile editoriale ale anului 2017.

Cercetare științifică. Modificarea genetică scoate la iveală o lume cu posibilități extraordinare

Pentru anul 2017 neurochirurgul britanic Henry Marsh nu preconizează mari progrese imediate în neuroștiința medicală, dar într-o lume tot mai deprimantă și înfricoșătoare, avansul științei conferă un sentiment de plăcere, alinare și uimire.

''Unul din marile lucruri oferite de știință este că prezintă idei și soluții care sunt noi, și uneori neașteptate, și acest lucru mi se pare înălțător spiritual într-o lume foarte îngrijorătoare din punct de vedere politic, social și ecologic'', afirmă aceasta pentru The Guardian.

Cine ar fi crezut ca boala Parkinson este probabil cauzată de bacterii intestinale sau că o coadă de dinozaur cu pene s-ar putea găsi într-o bucată de chihlimbar, păstrată timp de 99 de milioane de ani? Acestea sunt ambele descoperiri recente.

Avem, apoi, oportunitățile extraordinare pe care le oferă tehnologia de modificare genetică Crispr, care are potențialul de a ne ajuta să învingem o gamă largă de boli incurabile. Ceea ce omenirea are nevoie urgent este un tratament eficient sau de prevenire a maladiei Alzheimer și foarte mulți oameni depun eforturi serioase în acest sens.

Foarte mulți oameni care nu sunt cercetători fac eforturi să înțeleagă că există un element mistic și spiritual în știință, așa cum există în matematică. O bună dovadă matematică este elegantă, un obiect de o frumusețe estetică care face apel la un nivel profund al psihicului. Ideea unei delimitări între emoție și rațional este complet falsă. ''Medicii gândesc cu ajutorul sentimentelor mai degrabă decât în termeni pur abstracți, procese lipsite de pasiune; nu suntem mașini de calcul'', a spus cercetătoarea.

''Iar acest lucru ajută, deoarece contribuie la progresul științei, care este de neoprit — și așa trebuie să fie./.../ Trebuie să gândim pozitiv și să acționăm pozitiv decât să fim purtați de deznădejde'', încheie neurochirurgul Henry Marsh, autorul lucrării de succes ''Do No Harm''.

AGERPRES/(AS-autor: Liviu Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


CYBER SECURITY

    Știrile momentului

    Știri recente din Sci&Tech

    Cele mai citite din Sci&Tech

    Tu actualizezi lumea.

    Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

    Află mai multe
    Noul Agerpres