Top 10 invenții care au schimbat istoria omenirii, de la roată la internet

 •  Sci&Tech
1083 afişări

Fără îndoială că Homo sapiens este o specie ingenioasă. Deși ne aflăm pe planetă de un timp relativ scurt (primii Homo sapiens moderni au apărut în urmă cu aproximativ 200.000 de ani), prin comparație cu vârsta estimată la 4,53 miliarde de ani a Pământului, oamenii și-au asigurat supraviețuirea ca specie prin creativitate, de la primele unelte din piatră cioplită până la internet și la colonizarea spațiului extraterestru. Live Science prezintă un top 10 al invențiilor care au revoluționat dezvoltarea societății umane din negurile istoriei și până în prezent.

b8cadc71-b791-4f78-b380-210486e27d9b

Sursa foto: www.freedigitalphotos.net

Roata

Înainte de invenția roții, la jumătatea mileniului patru înainte de Hristos, progresul omenirii și calitatea vieții erau sever limitate de greutatea lucrurilor care puteau fi transportate și de distanța pe care acestea puteau fi cărate. Conform istoricilor și antropologilor, cea mai dificilă parte nu a fost invenția roții în sine, ci conectarea acestora la o platformă pe care puteau fi transportate obiecte foarte grele.

"Ideea de geniu a fost conceptul de roată și osie", a comentat antropologul David Anthony, profesor la Hartwick College. În sine, acest angrenaj roată-osie, vechi de 3.500 de ani și care nu s-a schimbat în mod substanțial până în prezent, era foarte greu de obținut. Spre exemplu găurile din centrul roților și de la capetele osiei trebuiau să fie perfect rotunde și extraordinar de bine finisate. Dimensiunea osiei a fost de asemenea de importanță critică, la fel cum era și modul în care intra în gaura din roată — osia nu trebuia să intre prea fix în această gaură dar nici să aibă diametrul mult prea mic față de cel al găurii din roată.

Eforturile geniilor inginerești de acum 3.500 de ani au fost însă răsplătite pe deplin. Căruțele au facilitat dezvoltarea agriculturii și a schimburilor comerciale făcând posibil transportul produselor înspre și dinspre piețe. De asemenea, folosirea căruțelor a facilitat mobilitatea populației. De la invenția lor și până în prezent roțile au rămas parte integrantă a stilului nostru de viață, fiind prezente în numeroase obiecte, de la ceasuri și până la automobile, aparate de zbor sau în alcătuirea turbinelor.

Cuiul

Cuiul poate fi considerat, pe drept cuvânt, o invenție aflată la baza societății. Fără el întreaga civilizație umană s-ar prăbuși. Această invenție extraordinar de importantă datează de peste 2000 de ani, din perioada Romei Antice și a devenit posibilă odată cu dezvoltarea metalurgiei care a permis turnarea metalului în tipare. Înainte de inventarea cuiului structurile din lemn erau construite prin îmbinarea geometrică a părților, un proces mult mai laborios care necesita foarte mult timp și atenție din partea constructorilor. Până la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX cuiele erau produse manual de fierari. Procesul de producție implica încălzirea până la incandescență a unei bare de fier și apoi lovirea ei cu ciocanul pentru a obține un vârf ascuțit, conform cercetătorilor de la Universitatea din Vermont. Abia la începutul secolului XIX au apărut primele mașini de făcut cuie. Tehnologia pentru producerea cuielor a avansat, iar după ce Henry Bessemer a patentat o modalitate de a produce în masă oțel din fier, cuiele din fier au trecut în uitare. Astfel, dacă în 1886 doar aproximativ 10% dintre cuiele din SUA erau produse din sârmă subțire de oțel, până în 1913 procentul cuielor obținute din sârmă de oțel a crescut la 90%.

Din aceeași categorie face parte și șurubul, despre care se crede că a fost inventat de învățatul elen Arhimede în secolul III î.Hr.

Busola

Civilizația chineză a inventat prima busolă cândva între secolele IX și XI. Aceasta este construită dintr-un minereu de fier magnetizat în mod natural, ale cărui proprietăți de atracție erau deja studiate de secole. La puțin timp după aceea tehnologia a ajuns la civilizațiile europeană și arabă. Busola a făcut posibilă, mai târziu, epoca marilor descoperiri geografice și a intensificat schimburile comerciale între diferite culturi, permițându-le marinarilor să navigheze în siguranță în largul mărilor și oceanelor, departe de rutele maritime obișnuite care urmăreau linia țărmului.

Tiparul

Germanul Johannes Gutenberg a inventat tiparul în jurul anului 1440. O etapă esențială în apariția și impunerea tiparului a fost matrița de mână, o nouă modalitate de a imprima litere ce erau confecționate din metal și acoperite cu cerneală. Deși alții înaintea sa, printre care inventatori din China și Coreea, au creat astfel de matrițe metalice, Gutenberg a fost primul care a conceput un proces mecanizat de transfer a cernelii (pe care o obținea din ulei de in amestecat cu funingine) de pe matriță pe hârtie.

Apariția tiparului a dus la o creștere exponențială a vitezei cu care erau tipărite și copiate cărți, reprezentând zorii unei revoluții a diseminării cunoașterii care a culminat în prezent cu internetul. Doar în Europa Occidentală au fost tipărite peste 20 de milioane de volume de la invenția tiparului și până în 1500.

Printre altele, tiparul a fost determinant pentru alfabetizare și a popularizat Biblia, deschizând dogmele creștine la interpretări, așa cum sunt cele formulate de Martin Luther care se află la baza Reformei Protestante.

Motorul cu combustie internă

În acest tip de motoare, arderea combustibilului degajă un gaz la temperaturi foarte ridicate, care, pe măsură ce se extinde (sau se dilată) aplică o forță asupra unui piston, punându-l în mișcare. Astfel, motorul cu combustie convertește energia chimică în lucru mecanic. Decenii de cercetări și experimente în domeniul ingineriei au culminat cu invenția motorului cu combustie internă, care a ajuns la forma sa modernă (în esență) în a doua jumătate a secolului XIX. Acest motor a însemnat zorii Erei Industriale și a permis invenția unei uriașe varietăți de mașinării, inclusiv automobilul și avionul.

Telefonul

Deși mai mulți inventatori au desfășurat în aproximativ aceeași perioadă de timp studii și experimente asupra posibilității transmiterii vocii la distanță, scoțianul Alexander Graham Bell a fost creditat drept inventatorul telefonului și a primit brevetul de invenție în 1876. Această invenție a revoluționat comunicarea la nivel global, înlesnind afacerile între companii din țări diferite. La 2 august 1922, ziua în care a încetat din viață Graham Bell, Serviciul telefonic american și-a încetat funcționarea timp de 60 de secunde, în onoarea marelui inventator.

Becul

Atunci când nu dispui decât de lumină naturală, productivitatea muncii este limitată de orele în care Soarele este pe cer. Invenția becului a schimbat lumea oferindu-ne posibilitatea de a ne împărți altfel timpul și de a fi activi și după căderea serii. Conform istoricilor, mai mulți inventatori au jucat roluri importante în dezvoltarea așa-numitelor "lămpi cu incandescență" de-a lungul secolului XIX. Cu toate acestea, Thomas Edison este creditat drept inventatorul becului pentru că a creat un sistem întreg de iluminat, perfect funcțional, care includea un generator, cabluri de transport a energiei electrice și un bec cu filament de carbon, în 1879.

Penicilina

Una dintre cele mai faimoase descoperiri din istorie, penicilina este legată de numele unui alt savant scoțian, Alexander Fleming. Întâmplarea a făcut ca, în 1928, Fleming să plece în vacanță uitând în laboratorul său un vas Petri cu o tulpină de bacterie cultivată pe el, bacterie care provoca, printre altele, abcese. Când s-a întors, vasul Petri era acoperit de mucegai iar toate bacteriile dispăruseră. Acest mucegai este Penicillium notatum — de unde și numele penicilinei. În următoarele două decenii oamenii de știință au perfecționat metodele de extragere a penicilinei din acest mucegai, salvând nenumărate vieți. Până în 1944 penicilina era deja produsă în masă.

Contraceptivele

Pastilele anticoncepționale, prezervativele și alte forme de contracepție au aprins o revoluție sexuală și au contribuit la emanciparea femeii, permițând întreținerea de relații sexuale pentru plăcere și nu pentru a procrea. De asemenea, mijloacele contraceptive au redus drastic natalitatea în țările în care erau folosite. Cu mai puține guri de hrănit, familiile moderne au dobândit standarde mai ridicate de viață, iar femeile au avut timp și pentru altceva în afara treburilor domestice. În plus, unele mijloace contraceptive, așa cum sunt prezervativele, împiedică transmiterea unor boli grave așa cum este sifilisul sau SIDA.

Dacă prezervativul era folosit și în lumea antică, fiind confecționat din intestine de animale, în Evul Mediu a căzut în uitare, fiind "redescoperit" în secolul XVIII. Anticoncepționalele orale au fost obținute la sfârșitul anilor '30 de chimistul Russell Marker.

Internetul

Sistemul global de rețele de calculatoare interconectate, denumit Internet, este folosit zilnic de miliarde de oameni. Numeroși oameni de știință au participat la dezvoltarea sa, însă persoana care este cel mai adesea creditată pentru inventarea Internetului este Lawrence Roberts. În anii '60, o echipă de oameni de știință care lucra pentru Departamentul ARPA (Advanced Research Projects Agency) din cadrul Pentagonului, a construit o rețea de comunicații pentru a conecta calculatoarele agenției, rețea denumită ARPANET. Această rețea folosea o metodă de transmitere prin comutare a pachetelor de date, "packet switching", dezvoltată de Lawrence Roberts. ARPANET este predecesorul Internetului.

AGERPRES/(AS — autor: Codruț Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


CYBER SECURITY

    Știrile momentului

    Știri recente din Sci&Tech

    Cele mai citite din Sci&Tech

    Tu actualizezi lumea.

    Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

    Află mai multe
    Noul Agerpres