Berlin, 11 dec /Agerpres/ - Oamenii de ştiinţă germani au anunţat joi că au ajuns la o etapă cheie în cercetările lor cu privire la energia care rezultă din fuziunea nucleară, odată cu lansarea unui reactor supranumit "soare artificial", informează agenţia France Presse.

Fizicienii de la Institutul Max Planck pentru fizica plasmei (IPP) au lucrat nouă ani la construirea dispozitivului numit "stellarator", care a costat până în prezent un miliard de euro.

Scopul lor este să dezvolte o nouă sursă de energie, generată de fuziunea nucleară, care apare în mod natural în centrul Soarelui şi al celor mai multe stele.

Spre deosebire de centralele nucleare, în care energia vine de la divizarea sau fisiunea atomilor, 'stellaratorul' funcţionează prin asamblarea sau fuziunea miezului atomilor.

Procesul implică prezenţa atomilor de hidrogen la temperaturi de până la 100 de milioane de grade Celsius pentru a forţa îmbinarea nucleelor acestora, generând astfel energie.

Temperatura foarte ridicată determină formarea unei plasme, care trebuie împiedicată să se răcească şi trebuie menţinută un timp suficient de îndelungat până la atingerea fuziunii şi, prin urmare, la crearea de energie.

Fizicienii germani au început joi testarea colosalei lor maşinării numite Wendelstein 7-X, creând o plasmă de heliu.

"Suntem foarte mulţumiţi", a declarat Hans-Stephan Bosch, al cărui departament este responsabil pentru funcţionarea reactorului. "Totul a mers conform planului", a spus el, citat de AFP.

Prima plasmă de heliu formată în agregatul de 16 metri lăţime s-a menţinut o zecime de secundă şi a ajuns la o temperatură de circa un milion de grade Celsius.

Echipa va încerca apoi să prelungească durata menţinerii plasmei şi să determine cel mai bun mod de a o produce.

Începând din luna ianuarie, oamenii de ştiinţă vor folosi hidrogen în acest experiment, acesta fiind de altfel obiectivul real al studiului.

Energia din fuziunea nucleară este considerată ca un Sfânt Graal al energiei curate şi este prezentată ca fiind nelimitată. De asemenea, acest tip de energie nu prezintă pericolele cunoscute generate de energia nucleară în ceea ce priveşte securitatea şi deşeurile radioactive care rămân nocive vreme de mii de ani.

Mai multe ţări s-au lansat deja în cursa pentru construirea unui reactor, precum proiectul internaţional al reactorului experimental ITER, situat în partea de sud a Franţei unde este construit un 'tokamak', un mecanism în formă de inel pentru fuziune nucleară. Însă întârziat de probleme tehnice şi de costuri, ITER este încă în stadiul de a urma să efectueze primul său experiment la aproape zece ani de la lansarea proiectului.

Alte reactoare experimentale de dimensiuni mult mai mici sunt, de asemenea, în curs de dezvoltare în SUA, dar finanţarea rămâne în acest domeniu o problemă cronică, comentează AFP.AGERPRES/(autor: Constanţa Niţă, editor: Mariana Ionescu)