Braşov, 14 oct /Agerpres/ - Cercetătorii de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfecla de Zahăr de la Braşov au omologat o serie de soiuri noi de cartof - Braşovia, Sarmis şi Castrum - care s-au dovedit competitive în ceea ce priveşte capacitatea de producţie dar şi din punct de vedere al adaptării la condiţiile climatice din ultimii ani.

'În ultima perioadă de timp,ca urmare a finalizării lucrărilor desfăşurate în cadrul Programului Naţional de Ameliorare pe care îl derulăm la institutul nostru, împreună cu staţiunile din Tg-Secuiesc, Miercurea Ciuc şi Suceava au fost omologate o serie de soiuri noi de cartof, care au venit să completeze paleta de soiuri pe care o avem deja ca ofertă pentru fermierii din România. Ultimele soiuri care au fost omologate la institut sunt Braşovia, Sarmis şi Castrum, soiuri care s-au dovedit competitive în ceea ce priveşte capacitatea de producţie, dar nu numai, ci şi din punct de vedere al adaptării la condiţiile de stres mai puternic, în sensul în care, chiar în condiţiile acestui an cu precipitaţii puţine şi călduri mari, am reuşit să obţinem rezultate bune, demonstrate în câmpurile experimentale din localitatea Drăguş', a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, directorul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfecla de Zahăr, Sorin Chiru.

Soiurile au trecut faza de testare, sunt soiuri brevetate şi urmează să ajungă la fermieri, deja fiind solicitări în acest sens. Sursa citată a mai precizat că aceste soiuri au fost trimise şi colegilor din Ungaria, iar rezultatele au fost destul de bune, în condiţiile de secetă mai mare din ţara vecină. Cele trei soiuri sunt din categoria semi-timpurii şi au capacităţi de producţie de peste 60 de tone la hectar, în condiţiile în care sunt asigurate cerinţele tehnologice cel puţin la nivel mediu. Acestea sunt de calitate bună din punct de vedere culinar încadrându-se în clasele A şi B. De asemenea, au o rezistenţă bună la virozele care sunt răspândite în zonă şi la mană.

În afară de aceste soiuri, institutul mai are în testare la ora actuală în jur de 11 linii în diferite etape. Este vorba de anul I, anul II şi anul III de testare în reţeaua Institutului de Stat de Testare şi Încercare a Soiurilor, astfel încât, în anii următori, să existe noi soiuri de cartof omologate care să fie şi mai adaptate condiţiilor de secetă, a adăugat sursa citată.

Directorul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfecla de Zahăr ar dori existenţa unor sisteme locale de irigaţii pentru că 'este nevoie de apă şi pentru culturile de cartof din Braşov, din Covasna, Harghita sau Suceava'. 'Toţi suferă din cauza cantităţilor insuficiente de precipitaţii care cad în perioada vegetaţiei. Sigur că pentru a preveni urmările secetei, noi am făcut o strategie la institut pe care o urmăm. În afară de crearea acestor soiuri adaptate la stresul termohidric, intenţionăm să deplasăm şi o serie din lucrările tehnice din primăvară în toamnă. De exemplu, să executăm o serie de lucrări în toamna anului 2015 pentru primăvara anului viitor, încât să putem să plantăm primăvara mai repede şi să reuşim cu soiuri semi-timpurii şi timpurii să prindem perioada de umiditate din primăvară şi astfel să câştigăm 2-3 săptămâni, ceea ce contează foarte mult. Sigur acest lucru va duce la apariţia unor probleme privind păstrarea pentru că aceşti cartofi vor ajunge la maturitate mai repede şi va trebui să găsim soluţii pentru păstrarea acestui cartof, mai ales cel de sămânţă', a menţionat Sorin Chiru.

El a mai spus că există un plan trans-danubian cu parteneri din 10 ţări, în legătură cu crearea de soiuri de cartof pentru zona ţărilor dunărene, începând cu Bulgaria, România, Serbia, Ungaria, Austria, la care participă şi două ţări din afara Uniunii Europene, Republica Moldova şi Ucraina.

Sorin Chiru a apreciat, de asemenea, că prelucrarea cartofului este deficitară în România la ora actuală, doar 5% din producţie prelucrându-se industrial, în timp ce în Anglia procentul este de 80%.

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfecla de Zahăr a produs până acum, din anii '60 de când s-a înfiinţat, un număr de 48 de soiuri de cartof. Până în anul 1989, între 50 şi 60% din suprafeţele cultivate cu cartofi în România foloseau sămânţa produsă de institut dar după 1990 ponderea s-a diminuat foarte mult. După intrarea României în Uniunea Europeană, piaţa a devenit liberă, iar în momentul de faţă există peste 1 000 de soiuri care pot fi cultivate, a arătat Sorin Chiru. AGERPRES/(A-autor: Jana Pintili, editor: Dănuţ Puşcaşu)