Paris, 23 iul /Agerpres/ - Încălzirea atmosferică este de două ori mai mare în zona Alpilor francezi decât media la nivel global, temperatura din această regiune fiind cu 1,85 de grade Celsius mai ridicată decât în anul 1900, scrie joi EFE, citând date ale Institutului de Prospecţiuni din Savoie.
În zona de nord a masivului, creşterea a fost, anul acesta, de 2 grade Celsius, în timp ce pe versantul sudic, acolo unde, în general, sunt temperaturi mai ridicate, creşterea a fost de numai 1,75 de grade Celsius.
'Alpii sunt regiunea muntoasă care se încălzeşte cel mai tare', a declarat geologul Christophe Chaix, de la institutul menţionat, aducând ca argument vizibil scăderea cu 20-25 % a volumului de zăpadă şi scurtarea iernilor, a relatat 'Le Figaro'.
De exemplu, în localitatea Chambery, ultimul îngheţ avea loc în perioada 1-10 mai în urmă cu 40 de ani, pe când în prezent, acest fenomen se produce în primele zece zile din luna aprilie.
Lipsa zăpezii a afectat în special staţiunile de schi de la altitudini joase şi a provocat chiar închiderea mai multor zone destinate acestui sport în anii 1990, după ce trei ani la rând nu a mai nins.
În prezent însă regiunea bate doar recorduri de temperaturi înalte, aşa cum s-a întâmplat în primăverile din 2014 şi 2015.
Nivelul precipitaţiilor a fost aproape stabil, dar riscul secetei nu a scăzut întrucât, din cauza căldurii, zăpada se topeşte mai devreme decât în mod obişnuit, iar apa rezultată se evaporă mai repede.AGERPRES /(AS-autor: Cristina Mac, editor: Codruţ Bălu)
În zona de nord a masivului, creşterea a fost, anul acesta, de 2 grade Celsius, în timp ce pe versantul sudic, acolo unde, în general, sunt temperaturi mai ridicate, creşterea a fost de numai 1,75 de grade Celsius.
'Alpii sunt regiunea muntoasă care se încălzeşte cel mai tare', a declarat geologul Christophe Chaix, de la institutul menţionat, aducând ca argument vizibil scăderea cu 20-25 % a volumului de zăpadă şi scurtarea iernilor, a relatat 'Le Figaro'.
De exemplu, în localitatea Chambery, ultimul îngheţ avea loc în perioada 1-10 mai în urmă cu 40 de ani, pe când în prezent, acest fenomen se produce în primele zece zile din luna aprilie.
Lipsa zăpezii a afectat în special staţiunile de schi de la altitudini joase şi a provocat chiar închiderea mai multor zone destinate acestui sport în anii 1990, după ce trei ani la rând nu a mai nins.
În prezent însă regiunea bate doar recorduri de temperaturi înalte, aşa cum s-a întâmplat în primăverile din 2014 şi 2015.
Nivelul precipitaţiilor a fost aproape stabil, dar riscul secetei nu a scăzut întrucât, din cauza căldurii, zăpada se topeşte mai devreme decât în mod obişnuit, iar apa rezultată se evaporă mai repede.AGERPRES /(AS-autor: Cristina Mac, editor: Codruţ Bălu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.