Washington, 14 iul /Agerpres/ - Misiunea sondei New Horizons, aparţinând NASA, este cea mai importantă din istoria recentă a explorării sistemului solar, fiind pentru prima oară din anii '80 ai secolului trecut când avem posibilitatea de a vedea de aproape o lume ce nu a mai fost niciodată 'vizitată', conform unui material publicat de Vox.com.

New Horizons a avut nevoie de mai mult de 9 ani pentru a străbate distanţa de aproximativ 5 miliarde de kilometri până la Pluto. Survolul acestei planete pitice s-a desfăşurat în interval de timp de câteva minute, la viteza de 49.300 km/h, de la distanţa de 12.430 de kilometri. Cu această ocazie, sonda a realizat numeroase fotografii de detaliu de la suprafaţa lui Pluto şi a adunat un set de date ştiinţifice ce urmează să ajungă pe Terra în următoarele 16 luni. Toate aceste date sunt extrem de preţioase pentru oamenii de ştiinţă care doresc să înţeleagă modul în care s-a format sistemul nostru solar în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani.

Caracterul cu totul special al acestei misiuni este asigurat de faptul că reprezintă o premieră. Este pentru prima dată când o sondă adună date despre această minusculă planetă care face parte din Centura Kuiper de obiecte transneptuniene.

Imaginile lui Pluto de care dispuneam erau fie foarte vagi, la rezoluţii mici, din cauza distanţei uriaşe faţă de Terra, fie "portrete robot" pe baza datelor cunoscute despre acest corp ceresc. NASA va da însă publicităţii miercuri primele fotografii obţinute în cadrul survolului realizat de sonda New Horizons. "Vom transforma nişte puncte de lumină difuză într-o planetă şi un sistem de sateliţi", după cum remarca Alan Stern, coordonatorul ştiinţific al misiunii New Horizons.

Fotografiile de înaltă rezoluţie realizate de New Horizons vor oferi noi informaţii despre topografia acestei planete - lanţuri muntoase, calote glaciare, vulcani sau poate chiar existenţa unui ocean de apă sub calotele groase de gheaţă. "Cine poate şti ce lucruri bizare vom observa din apropierea planetei?", se întreba Stern.

În plus, faptul că a fost trimisă o sondă în 2006 la o întâlnire după mai bine de 9 ani cu o planetă pitică aflată la 5 miliarde de kilometri reprezintă în sine o importantă realizare tehnologică. Perioada de revoluţie a planetei Pluto este de 248 de ani pământeni - în consecinţă, ultima dată când Pluto s-a aflat în aceeaşi poziţie pe orbită cu cea de la întâlnirea cu New Horizons a fost în anul 1768 - cu un an înainte de naşterea lui Napoleon Bonaparte - pe când Pluto nici nu fusese descoperită. De altfel, această planetă pitică a fost descoperită abia în 1930.

Importanţa acestei misiuni este asigurată şi de obiectivul ei ştiinţific, privind înţelegerea condiţiilor în care s-a format sistemul nostru solar, în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani. Conform planetologilor, Pluto s-ar fi format în acelaşi timp cu principalele planete ale sistemului solar şi din aceeaşi materie primordială. Mai mult decât atât, este posibil ca această planetă pitică să se fi format la o distanţă mult mai mică faţă de Soare decât orbita ei actuală şi să fi avut o preistorie geologică similară Pământului şi celorlalte planete telurice din sistem. "Cunoaştem faptul că şi Pământul a trecut prin acest stadiu de evoluţie în care Pluto s-a oprit. (Informaţiile noi despre Pluto) ne vor ajuta să aflăm lucruri necunoscute din trecutul planetei noastre", conform lui Alan Stern.

Planetele sistemului nostru solar au fost 'vizitate' de sonde începând cu anii 1960, când în vizor au fost planetele Venus şi Marte, apoi în anii '70 când primele sonde ajungeau la Mercur, Jupiter şi Saturn, pentru ca în anii '80 să vină rândul planetelor Uranus şi Neptun. Sonda New Horizons încheie această odisee spaţială începută în anii 1960 care avea drept obiectiv vizitarea fiecăreia dintre cele 9 planete (pe atunci şi Pluto era considerată o planetă) care formează sistemul solar. Acest moment al survolului sondei New Horizons trebuie savurat, după cum remarcă jurnalistul Dennis Overbye, editorialist la New York Times specializat în fizică şi cosmologie, pentru că "niciunul dintre noi, cei care trăim azi, nu vom mai avea o a doua ocazie să vedem de aproape o planetă pentru prima oară, în cursul vieţii noastre".AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Cristina Mac)