Târgu Mureş, 16 iun /Agerpres/ - Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan, a declarat marţi, pentru AGERPRES, că în urma săpăturilor arheologice preventive pe ruta viitoarei şosele de centură a municipiului Târgu Mureş, la hotarul localităţilor Sângeorgiu de Mureş şi Ernei, au fost descoperite urme ale unei aşezări neolitice, o necropolă de la sfârşitul epocii bronzului şi obiecte din prima epocă a fierului.

Soos a arătat că până în prezent arheologii de la Muzeul Judeţean Mureş au dezvelit pe valea pârâului Trebici urme ale unei aşezări neolitice, la care se adaugă până acum 21 de morminte de la sfârşitul epocii bronzului (cultura Noua), în care defunctul a fost depus în poziţie chircită, cu ofrandă depusă în vase ceramice, iar printre descoperiri se mai regăsesc un cuptor, dar şi un vas de provizii de dimensiuni mari, care datează din prima epocă a fierului (cultura Gáva, prima parte a mileniului 1 î. Chr.).

''Aşa cum era de aşteptat, Valea Mureşului reprezintă un potenţial arheologic mult mai mare şi mult mai important decât văile alăturate şi momentan sunt săpături în două situri mai importante. Este vorba despre o necropolă care, se pare, este legată de prezenţa goţilor în Transilvania (...) Momentan ceea ce este important să menţionez este faptul că în 1907 s-a descoperit un cimitir destul de important la Sântana de Mureş, deci este în arealul Văii Mureşului, ceea ce a devenit aşezare toponimă, deci prezenţa goţilor a fost denumită cultura Sântana de Mureş şi se referă la această perioadă post romană. Se pare că, la fel ca majoritatea acestor popoare, într-un fel migratoare, goţii erau mai sedentari dar au format nişte nuclee în zonele de vale şi în Valea Mureşului, într-o zonă destul de apropiată, este a doua necropolă se pare destul de semnificativă', a spus acesta.

Soos Zoltan a precizat că până acum, între Ernei şi Sângeorgiu de Mureş, au fost descoperite 21 de morminte, însă cunoscând caracteristicile acestor înhumări ale goţilor e posibil să fie sute de morminte în zona respectivă.

''Chiar dacă nu tot cimitirul va fi afectat de construcţie (centura ocolitoare, n.r.) sperăm să recuperăm cât mai mult materiale importante pe baza cărora să putem formula o opinie sau nişte concluzii referitoare la caracterul acestei populaţii, care era preocuparea lor principală - se pare că avem de-a face cu o populaţie care e mai ales preocupată în agricultură, deci nu se ocupă cu creşterea animalelor, dar din necropolă deocamdată avem puţine informaţii, la 21 de morminte nu putem formula multe opinii', a arătat directorul Muzeului Judeţean Mureş.

Acesta a spus că într-un mormânt a fost găsită şi o unealtă de fier, este posibil să fie o componentă a unui plug, ceea ce ar întări ideea că în zonă a existat o aşezare cu caracter agricol.

''Sperăm să identificăm mai multe elemente şi să vedem artefactele din morminte deoarece scheletele sunt într-o stare de conservare precară, majoritatea scheletelor sunt distruse complet, sunt deteriorate de solul lutos, efectiv numai structura osoasă mai masivă - femurul - a rămas în multe morminte. Sunt şi multe morminte jefuite. Şi alea au fost afectate, desigur, scheletele umane dar în sine acest sol lutos atacă destul de agresiv şi distruge scheletul uman. Deci din acest punct de vedere este dezavantajos pentru că nu o să putem stabili exact câte sunt morminte de bărbaţi sau de femei. La copii ne dăm seama după mărimea mormântului, dar la adulţi e mult mai dificil să ne dăm seama cine era înmormântat. Eventual artefactele ne indică faptul că era înmormântată o doamnă cu o diademă, fiind mai multe mărgele de sticlă recuperate din mormânt. Din păcate scheletele nu s-au păstrat', a arătat Soos Zoltan.

Acesta a precizat că cercetările sunt efectuate ca urmare a construcţiei drumului de ocolire pe tronsonul centurii Târgu Mureşului pe ruta Ernei-Livezeni şi că informaţia arheologică probabil va fi mult mai semnificativă când va începe diagnosticul arheologic pe traseul autostrăzilor. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Adrian Drăguţ)