COD GALBEN: 09-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate COD GALBEN: 09-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, ora 10 – 9 iunie, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD PORTOCALIU: 09-06-2025 ora 17 Intre 17:00 si 18:00 se va semnala averse torențiale care vor acumula 35...45 l/mp, izolat grindină de mici și posibil medii dimensiuni, frecvente descărcări electrice, vijelie in Județul Giurgiu, Județul Teleorman; COD GALBEN: 09-06-2025 ora 15 Intre 15:50 si 20:00 se va semnala Intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 50...70 km/h. in Județul Dolj, Județul Mehedinţi;
Washington, 4 iun /Agerpres/ - Oamenii de ştiinţă au fost uimiţi anul trecut după ce lacuri formate din topirea gheţurilor, situate pe calota glaciară din Groenlanda, se drenau brusc, cu viteze rivalizând cu cascada Niagara, informează Reuters.
O echipă de cercetători americani a anunţat într-un studiu publicat recent în revista Nature că şi-a dat seama în ce constă bizarul fenomen şi că aceasta i-ar putea ajuta să facă prognoze globale cu privire la creşterea nivelului mării.
Puţuri verticale din stratul de gheaţă, numite 'muline' pot infiltra apa topită sub diferite părţi ale unui gheţar, părţi care apoi sunt ridicate. Acest fenomen provoacă fisuri sub aşa-numitele lacuri supragalciale, fisuri care pot contribui la golirea lor în câteva zile, au explicat oamenii de ştiinţă de la Massachusetts Institute of Technology - Woods Hole Oceanographic Institution (MIT/WHOI) Joint Program in Oceanography.
Drenarea naturală a acestor lacuri poate accelera creşterea nivelului mării prin injectarea bruscă de mari volume de apă în ocean şi prin favorizarea alunecării gheţarilor în mare. Cele mai vulnerabile sunt lacurile situate la altitudini joase, unde temperaturile sunt mai ridicate, condiţii în care şi 'mulinele' sunt mai răspândite, se precizează în acest studiu citat de Reuters.
Acest fenomen este mai puţin probabil să se manifeste în cazul lacurilor situate la altitudini mai mari pe calota glaciară, chiar dacă volumele de apă din acele lacuri pot fi substanţiale, consideră cercetătorii.
Descoperirea va contribui la preconizarea mai exactă a modului în care lacurile supraglaciale vor influenţa deplasarea straturilor de gheaţă şi creşterea nivelului mării pe măsura încălzirii globale, afirmă Laura Stevens, principalul autor al studiului.
Oamenii de ştiinţă de la Ohio State şi de la Cornell University au anunţat anul trecut că două lacuri din Groenlanda, care aveau miliarde de litri de apă au dispărut în mod misterios.
Calota glaciară groenlandeză acoperă peste 1,6 milioane de kilometri pătraţi si este de aşteptat să aibă o contribuţie semnificativă la creşterea nivelului mării pe măsură ce se topeşte, mai scrie Reuters. AGERPRES /(autor: Constanţa Niţă, editor: Codruţ Bălu)
O echipă de cercetători americani a anunţat într-un studiu publicat recent în revista Nature că şi-a dat seama în ce constă bizarul fenomen şi că aceasta i-ar putea ajuta să facă prognoze globale cu privire la creşterea nivelului mării.
Puţuri verticale din stratul de gheaţă, numite 'muline' pot infiltra apa topită sub diferite părţi ale unui gheţar, părţi care apoi sunt ridicate. Acest fenomen provoacă fisuri sub aşa-numitele lacuri supragalciale, fisuri care pot contribui la golirea lor în câteva zile, au explicat oamenii de ştiinţă de la Massachusetts Institute of Technology - Woods Hole Oceanographic Institution (MIT/WHOI) Joint Program in Oceanography.
Drenarea naturală a acestor lacuri poate accelera creşterea nivelului mării prin injectarea bruscă de mari volume de apă în ocean şi prin favorizarea alunecării gheţarilor în mare. Cele mai vulnerabile sunt lacurile situate la altitudini joase, unde temperaturile sunt mai ridicate, condiţii în care şi 'mulinele' sunt mai răspândite, se precizează în acest studiu citat de Reuters.
Acest fenomen este mai puţin probabil să se manifeste în cazul lacurilor situate la altitudini mai mari pe calota glaciară, chiar dacă volumele de apă din acele lacuri pot fi substanţiale, consideră cercetătorii.
Descoperirea va contribui la preconizarea mai exactă a modului în care lacurile supraglaciale vor influenţa deplasarea straturilor de gheaţă şi creşterea nivelului mării pe măsura încălzirii globale, afirmă Laura Stevens, principalul autor al studiului.
Oamenii de ştiinţă de la Ohio State şi de la Cornell University au anunţat anul trecut că două lacuri din Groenlanda, care aveau miliarde de litri de apă au dispărut în mod misterios.
Calota glaciară groenlandeză acoperă peste 1,6 milioane de kilometri pătraţi si este de aşteptat să aibă o contribuţie semnificativă la creşterea nivelului mării pe măsură ce se topeşte, mai scrie Reuters. AGERPRES /(autor: Constanţa Niţă, editor: Codruţ Bălu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.