Modifică dimensiunea fontului:
Moscova, 15 ian /Agerpres/ - Spaţiul cosmic a reprezentat întotdeauna, prin misterul său, o atracţie puternică pentru oameni, care au ajuns sau doresc să-l exploreze chiar dacă formarea lor profesională ţine de cu totul alt domeniu. Această curiozitate puternică pentru ceea ce este dincolo de noi a condus, în timp, la dezvoltarea unei noi forme de turism - cel spaţial, contra unor sume pe măsura destinaţiei. Agenţia de presă rusă TASS trece în revistă zborurile efectuate în spaţiu de persoane fără legătură cu cercetarea spaţială, în perioada 1885-1991, precum şi călătoriile turistice pe Staţia Spaţială Internaţională, din 2001 până în 2009.
Jake Garn, senator american, a fost prima persoană fără legătură cu domeniul care a zburat în spaţiu, la bordul navetei Discovery, în aprilie 1985.
Sultan bin Salman Al Saud, membru al familiei regale saudite, a fost prima persoană cu sânge regal care a călătorit în spaţiu, evenimentul având loc în iunie 1985 la bordul navetei americane Discovery.
Bill Nelson , membru al Congresului american, a zburat în spaţiu la bordul navetei Columbia la începutul anului 1986.
Jurnalistul japonez Toyohiro Akiyama a zburat pe Staţia Spaţială Mir la bordul capsulei Soyuz în 1990.
Helen Sharman, chimistă la Mars Incorporated, a fost primul cetăţean britanic şi prima femeie fără legătură cu cercetarea spaţială care a ajuns în spaţiu. Ea a vizitat Staţia Spaţială Mir unde a petrecut şase zile în luna mai 1991.
Multimilionarul american Dennis Tito a devenit primul turist care a ajuns pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). El a călătorit la bordul unei capsule Soyuz TM-32 la 28 aprilie 2001 şi a rămas pe platforma orbitală până pe 6 mai. În timpul zborului spaţial, Tito, fost angajat al Agenţiei Spaţiale Americane, a fost operator de sistem. În anii 1960, el era inginer la un laborator al NASA. Apoi a pus bazele unei firme de investiţii, care în prezent este una dintre cele mai mari din Statele Unite. Pentru zborul său pe ISS, el a plătit 20 de milioane de dolari.
Omul de afaceri sud-african Mark Shuttleworth, care a fondat compania de internet Thawte, a fost al doilea turist spaţial pe ISS, unde a rămas din 27 aprilie până în 5 mai 2002.
Omul de afaceri şi de ştiinţă american Grigore Olsen a zburat pe ISS în octombrie 2005. La bordul staţiei spaţiale, Olsen a realizat o serie de experimente. El a zburat cu capsula Soyuz TMA-7 şi s-a întors cu Soyuz TMA-6. Zborul său a costat 20 de milioane de dolari.
Anousheh Ansari, cofondatoare a societăţii de investiţii Prodea Systems, a fost prima femeie-turist care a ajuns pe ISS şi al patrulea turist care a ajuns pe platforma orbitală. Ea a zburat cu Soyuz TMA-9 şi a petrecut opt zile pe staţia spaţială, între 20 şi 28 septembrie 2006. Zborul ei a costat tot 20 de milioane de dolari. Prodea Systems are un parteneriat cu Space Adventures, Ltd. pentru a un vehicul de zbor spaţial pentru zboruri comerciale.
Charles Simonyi, om de afaceri american de origine maghiară, a zburat la bordul capsulei Soyuz-10 pe ISS unde a petrecut 12 zile, între 9 şi 21 aprilie 2007. Pentru această experienţă a plătit 35 de milioane de dolari.
Americanul Richard Garriott, dezvoltator de jocuri video, a fost al şaselea turist spaţial pe ISS. El a zburat cu o capsulă Soyuz TMA-13 şi a plătit 30 de milioane de dolari. Richard Garriot, fiul astronautului de la NASA Owen Garriott, a petrecut 10 zile pe ISS, între 14 şi 24 octombrie 2007.
Charles Simonyi a revenit pe Spaţia Spaţială Internaţională, devenind al şaptelea turist spaţial. Al doilea zbor al său, care a avut loc în perioada 29 martie - 8 aprilie 2009, a costat, ca şi primul, 35 de milioane de dolari. El a zburat cu o capsulă Soyuz TMA-14.
Guy Laliberte, co-fondator al Cirque du Soleil din Canada, a călătorit pe ISS în octombrie 2009, pentru suma de 40 de milioane de dolari.
Următorul turist care urmează să ajungă pe Staţia Spaţială Internaţională este cântăreaţa britanică Sarah Brightman. Zborul spaţial al artistei este programat pentru perioada 1-11 septembrie 2015.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Codruţ Bălu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.