Wellington, 12 ian /Agerpres/ - Argumentul de ordin istoric invocat pentru a explica declinul populaţiei de polinezieni din Insula Paştelui ar putea fi invalidat, conform unei noi cercetări publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences, care susţine că la originea misteriosului fenomen s-ar fi putut afla schimbările climatice regionale, scrie techtimes.com.

Mulţi oameni de ştiinţă au susţinut că populaţia Rapa Nui de pe izolata insulă din sud-estul Oceanului Pacific a murit din cauza epuizării resurselor naturale disponibile pe micul petic de pământ de doar 63 de kilometri pătraţi.

Alţii au susţinut că ar fi fost o molimă adusă pe insulă de europeni la începutul secolului al XVIII-lea, care ar fi decimat populaţia autohtonă, iar mulţi dintre supravieţuitori ar fi fost luaţi atunci ca slavi.

Autorii noului studiu sugerează că la baza declinului locuitorilor Rapa Nui de pe Insula Paştelui ar fi putut exista mai degrabă condiţii de mediu decât influenţe ale intervenţiei umane, externe sau interne.

Ei ar fi putut fi victime ale schimbărilor de mediu survenite în timp, de-a lungul mai multor secole, şi nu al unui colaps rapid pe scară mare, generat de epuizarea resurselor sau de o boală indusă, mai sugerează aceştia.

Thegn Ladefoged, antropolog la Universitatea din Auckland (Noua Zeelandă), co-autor al studiului, a studiat deplasarea aşezărilor umane în diferite părţi ale Insulei Paştelui şi a resurselor naturale, care sugerează diverse grade de eşec în încercarea de adaptare la schimbarea condiţiilor de mediu.

Variaţiile climatice din jurul insulei ar fi putut duce la inexorabilul, însă neuniformul declin al populaţiei, explică cercetătorii. Un loc studiat a fost în zona aridă din preajma unui vulcan, de regulă predispusă la secetă, un altul a fost mai umed, dar cu fertilitate redusă a solului. Un al treilea loc, unde se consideră că populaţia Rapa Nui Held a locuit mai mult, a fost umed şi fertil, spun cercetătorii.

Constatările sugerează că bariere naturale de mediu, precum şi extremele climatice, ar fi putut avea un impact negativ asupra locuitorilor de pe insulă, mai degrabă decât declinul cauzat de degradarea mediului prin epuizarea resurselor. Iar declinul populaţiei băştinaşe se produsese, aproape sigur, cu mult înainte de sosirea europenilor, adaugă cercetătorii.

"Este clar că oamenii au reacţionat la schimbările regionale de mediu de pe insulă înainte ca aceasta să fie afectată de boli europene şi de alte procese istorice", arată Ladefoged, citat de techtimes.com. AGERPRES /(autor: Constanţa Niţă, editor: Lelia Bretan)