Washington, 12 aug /Agerpres/ - Cercetători americani de la Universitatea Tufts au creat un ţesut tridimensional asemănător creierului, care funcţionează şi are caracteristici structurale similare cu ţesutul din creierul de şobolan, putând supravieţui în laborator mai mult de două luni, informează agenţia Xinhua.
Acest ţesut cerebral ar putea oferi noi alternative pentru studierea funcţiei cerebrale, a bolilor, traumelor şi tratamentelor cu privire la această parte a corpului omenesc.
Cheia pentru a genera ţesutul a fost crearea unei structuri compozite care constă din două biomateriale cu proprietăţi fizice diferite: o schelă spongioasă compusă din proteine de mătase şi un gel mai moale pe bază de colagen, au precizat cercetătorii.
Mai întâi, ei au tăiat schela spongioasă în formă de gogoaşă şi au populat-o cu neuroni de şobolan. Apoi, au umplut mijlocul gogoşii cu gel pe bază de colagen, care ulterior a pătruns în această reţea stimulând creşterea neuronilor.
În doar câteva zile, neuronii s-au grupat în porii schelei, formând reţele rezistente care seamănă cu circuitele complexe ale creierului de şobolan.
"Cu sistemul pe care îl avem, putem urmări în esenţă răspunsul ţesutului la leziuni cerebrale traumatice, în timp real", a spus profesorul David Kaplan, de la Tufts University, care a condus cercetările pentru dezvoltarea acestui ţesut.
Cel mai important este faptul că poate fi monitorizat procesul de refacere a ţesutului şi ceea ce se întâmplă pe perioade mai lungi de timp, a adăugat Kaplan.
Cercetătorii au putut să utilizeze modelul de ţesut pentru a examina multiplele efecte cerebrale post-traumatice, inclusiv leziunile celulare, activitatea electrofiziologică şi modificarile neurochimice.
De exemplu, atunci când o greutate a fost lăsată pe modelul de laborator al ţesutului cerebral pentru a simula o leziune traumatică cerebrală, ţesutul a lansat niveluri ridicate de glutamat, un neurotransmiţător cunoscut ca fiind emis de celule după o leziune cerebrală, au exemplificat cercetătorii.
Ţesutul traumatizat creat în laborator a mai indicat şi o hiperactivitate electrică tranzitorie în concordanţă cu răspunsurile posttraumatice observate în cazurile de traumatisme cerebrale reale, au menţionat aceştia.
Kaplan a subliniat importanţa longevităţii ţesutului cerebral de laborator pentru studierea altor tulburări ale creierului.
"Faptul ca putem menţine acest ţesut luni de zile în laborator înseamnă că putem începe să privim spre bolile neurologice în moduri în care altfel nu se putea, deoarece este nevoie de perioade mari de timp pentru a studia esenţa traumelor cerebrale", a spus el.
Anterior, oamenii de ştiinţă au încercat să crească neuroni în medii de gel 3D, dar aceste modele de ţesut pe baza de gel nu trăiesc mult şi nu sunt robuste la nivelul funcţiei ţesutului, mai scrie Xinhua.
Rezultatele cercetării sunt prezentate în revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences.AGERPRES/(autor: Constanţa Niţă, editor: Mariana Ionescu)