Londra, 6 aug /Agerpres/ - La capătul unei călătorii prin spaţiu care a durat zece ani, sonda Rosetta, aparţinând Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), s-a întâlnit cu unul dintre cele mai bizare obiecte din sistemul nostru solar, cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, conform BBC şi AFP.

Conform programului misiunii, descrisă de unul dintre oamenii de ştiinţă din cadrul ESA drept "cea mai sexi şi mai fantastică misiune realizată vreodată", Rosetta se va apropia până la 100 de kilometri de cometa pe care trebuie să o observe, cometă aflată la peste 400 de milioane de kilometri distanţă de Terra.

Confirmarea întâlnirii dintre sondă şi cometă deschide o nouă etapă a misiunii, în care Rosetta va însoţi cometa în periplul ei prin sistemul nostru solar.

De-a lungul istoriei omenirii, trecerile cometelor prin apropierea Pământului nu au rămas neobservate, fiind de obicei considerate drept mesageri ai unor evenimente importante sau ai unor catastrofe naturale. Oamenii de ştiinţă au lansat ipoteza că aceste comete, care s-au format în urmă cu 4,6 miliarde de ani, din materia rămasă după naşterea Soarelui şi a planetelor care alcătuiesc sistemul solar, ar fi transportat apă, carbon şi alte elemente esenţiale care au contribuit la apariţia vieţii pe Pământ. Misiunea sondei Rosetta este menită să verifice această ipoteză.

Rosetta trebuie să se plaseze pe o orbită în jurul cometei 67P şi să o însoţească în periplul ei prin spaţiu spre Soare, timp de un an. Sonda este dotată cu 11 instrumente ştiinţifice (camere video, spectrometre) care vor oferi informaţii fără precedent despre structura şi compoziţia cometelor.

În cursul zilei de miercuri sonda Rosetta va executa o manevră care o va aduce pe o orbită controlată, hiperbolică, în jurul cometei. Această cometă se deplaseză cu viteza de 55.000 de kilometri pe oră, iar viteza sondei a fost ajustată astfel încât, în termeni relativi, odată ce se va plasa pe orbita aleasă, se va deplasa în jurul cometei cu viteza de 3,6 kilometri pe oră.

O astfel de manevră de poziţionare a unui satelit de observaţii în jurul unei comete nu a mai fost încercată niciodată, iar cum semnalul radio de comunicare cu Rosetta are nevoie de 22 de minute pentru a ajunge la destinaţie (călătorind cu viteza luminii), manevrele de apropiere de cometă trebuie să fie preprogramate.

"Trebuie să ne apropiem cu mare grijă pentru că nu ştim exact cum se comportă această cometă şi nici cum se va comporta sonda pe orbita ei", a comentat Dr. Matt Taylor, unul dintre oamenii de ştiinţă care se ocupă de această misiune.

Dacă nu vor interveni evenimente neprevăzute în derularea misiunii, din luna noiembrie, Rosetta va lansa un modul robotizat de asolizare pe cometă, Philae, care va aduna date ştiinţifice despre compoziţia acestui corp spaţial. Rosetta urmează să se apropie până la 10 kilometri de nucleul cometei pentru lansarea modului de asolizare, care este dotat la rândul său cu 10 instrumente ştiinţifice. Misiunea modulului Philaen pe nucleul cometei este limitată la maxim 6 luni.

Lansată în 2004, Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spaţiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a orbitat de trei ori Pământului şi o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinaţie.

Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie şi care măsoară fiecare câte 14 metri lungime. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cântăreşte 100 de kilograme

Întâlnirea cu o cometă cu diametrul de 4 kilometri, aflată la aproximativ jumătate de miliard de kilometri distanţă de Terra, "este ca şi cum ai nimeri perfect în centrul unei monede de 1 eurocent aflată la Berlin, dacă ai trage un glonţ din Paris", conform oamenilor de ştiinţă.

Sonda Rosetta a transmis deja un prim set de date despre cometă. Conform imaginilor suprinse de camera Osiris, nucleul acestei comete pare a fi format din două părţi, iar spectrometrul Virtis a indicat că temperatura de la suprafaţa acestui corp spaţial rătăcitor este de -70 de grade Celsius.

Forma neregulată a acestei comete ar putea îngreuna încercarea de a-i determina forţa gravitaţională - informaţie de importanţă vitală pentru plasarea pe orbită a sondei Rosetta dar şi pentru asolizarea modulului Philaen.

Numele sondei, Rosetta, a fost ales după cel al pietrei din Rosetta, o stelă egipteană ce i-a permis lui Champollion să descifreze scrierea hieroglifică la începutul secolului XIX. Numele modului de asolizare, Philae, provine de la obeliscul pe care se afla inscripţia care a permis descifrarea hieroglifelor de pe piatra din Rosetta.

Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko poartă numele celor doi astronomi ucraineni care au descoperit-o în 1969.

În cadrul acestei misiunii oamenii de ştiinţă speră să poată măsura raportul dintre hidrogen şi deuteriu (izotop al hidrogenului) din gheaţa cometei, pentru a-l compara cu cel din apa de pe Pământ. De asemenea, cercetătorii doresc să se convingă dacă aceste corpuri cosmice conţin aminoacizi, molecule considerate esenţiale pentru apariţia vieţii pe Pământ.AGERPRES/(AS - editor: Codruţ Bălu, editor: Mariana Ionescu)